Noi propuneri pentru Legea salarizării în Sănătate
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat miercuri, 22 iulie 2026, după o întâlnire cu reprezentanții organizațiilor sindicale din domeniu, că mandatul său principal este de a găsi soluții pentru ca veniturile personalului medical să nu fie diminuate. Această declarație vine în contextul discuțiilor privind proiectul noii Legi a salarizării din sectorul bugetar, un efort de reformare a modului de salarizare în sănătate. „Mandatul meu, inclusiv cel politic, rămâne neschimbat: să găsim soluții prin care veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate. În același timp, avem responsabilitatea de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și care să răspundă mai bine nevoilor și particularităților sistemului public de sănătate”, a subliniat Cseke Attila, conform unui comunicat al Ministerului Sănătății.
Discuțiile, care au avut loc la sediul Ministerului Sănătății, au vizat propunerile transmise la începutul săptămânii de minister pentru modificarea și completarea Legii salarizării. Ministrul Cseke Attila a menționat că, anterior întâlnirii cu sindicaliștii, a avut o discuție „foarte bună și constructivă” cu ministrul Dragoș Pîslaru. O parte semnificativă a propunerilor Ministerului Sănătății a fost deja preluată în forma actuală a proiectului de lege. Printre măsurile asupra cărora s-a ajuns la un acord se numără creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență, de la 20% la 30%. Această modificare este crucială pentru recunoașterea efortului și riscului asumat de personalul medical în unitățile de primiri urgențe, unde presiunea este constantă și volumul de muncă ridicat.
O altă inițiativă importantă este introducerea unui program-pilot de salarizare a personalului medical pe criterii de performanță. Acest program ar urma să fie implementat atât în unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în cele administrate de autoritățile publice locale. Scopul este de a stimula excelența și eficiența în sistemul sanitar, legând o parte din remunerație de rezultatele concrete obținute. De asemenea, se propune revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase. Propunerea Ministerului Sănătății este ca aceste sporuri să fie stabilite pe intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și de specificul activității. Această abordare ar asigura reguli mai clare, predictibile și adaptate realităților din fiecare domeniu, eliminând ambiguitățile și inechitățile percepute în sistemul actual.
Contextul acestor negocieri este unul complex, marcat de deficitul cronic de personal medical în România și de migrația acestuia către țări vest-europene. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se află printre țările UE cu cel mai mic număr de medici raportat la mia de locuitori, înregistrând doar 3,2 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie europeană de 4,0. Această situație este agravată de o medie de vârstă ridicată a personalului medical existent și de condițiile de muncă adesea dificile. O reformă salarială care să garanteze venituri decente și să introducă elemente de performanță ar putea contribui la retenția și atragerea de noi specialiști în sistemul sanitar românesc.
În ciuda acordurilor inițiale, discuțiile vor continua și joi, la nivel tehnic, pentru clarificarea unor aspecte care necesită o analiză suplimentară. Unul dintre punctele cheie de discuție este încadrarea în plafonul de sporuri pentru unitățile din subordinea Ministerului Sănătății, un aspect ce necesită o echilibrare atentă între nevoile personalului și constrângerile bugetare. Ministrul Cseke Attila a subliniat importanța ca soluțiile finale să fie atât sustenabile din punct de vedere bugetar, cât și corecte pentru personalul din sistemul sanitar, o provocare majoră având în vedere presiunile financiare asupra bugetului de stat și necesitatea de a moderniza sistemul de sănătate.
Un exemplu de situație critică, care ar putea beneficia de pe urma noii legi a salarizării, este cea a Spitalului de Urgență „Marie Curie” din București, unde, potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului, 22 de posturi medicale așteaptă aprobarea Guvernului pentru a fi deblocate. Blocarea acestor posturi, chiar și în condițiile unui necesar acut de personal, subliniază rigiditatea sistemului actual și necesitatea unei flexibilizări care să permită o reacție rapidă la nevoile reale ale unităților medicale. Sindicaliștii, pe de altă parte, au insistat constant asupra protejării veniturilor și a eliminării inechităților, amenințând uneori cu proteste dacă nu sunt îndeplinite cerințele lor, așa cum s-a întâmplat în 2024 și 2025, când federațiile sindicale Sanitas și Solidaritatea Sanitară au organizat mitinguri la București, solicitând o majorare salarială consistentă și o revizuire a sistemului de sporuri.
De ce contează
Aceste propuneri sunt esențiale pentru stabilizarea și îmbunătățirea sistemului sanitar românesc. Prin garantarea veniturilor și introducerea criteriilor de performanță, se urmărește nu doar motivarea personalului medical existent, ci și atragerea de noi specialiști, contracarând exodul creierelor. O salarizare mai echitabilă și transparentă ar putea reduce tensiunile sociale și ar contribui la o calitate superioară a serviciilor medicale pentru cetățeni. De asemenea, adaptarea sporurilor la specificul activității recunoaște complexitatea muncii medicale, asigurând o mai bună recompensare a riscurilor și eforturilor, elemente cruciale pentru un sistem de sănătate funcțional și rezilient.
Discuțiile tehnice care vor urma sunt decisive pentru forma finală a legii, în special în ceea ce privește echilibrul între sustenabilitatea bugetară și cerințele personalului medical. Rămâne de văzut cum vor fi integrate toate propunerile și cum se va gestiona plafonul de sporuri, un aspect sensibil care a generat controverse în trecut. Implementarea programului-pilot de salarizare pe bază de performanță va fi, de asemenea, un test important pentru adaptabilitatea sistemului.
Obiectivul final este un sistem de sănătate care să ofere servicii de calitate, susținut de un personal motivat și corect remunerat, capabil să răspundă eficient nevoilor de sănătate ale populației României.