Noi estimări și dispute în Congres
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat marți că războiul dintre Statele Unite și Iran a costat până în prezent 37,5 miliarde de dolari, susținând totodată solicitarea administrației Trump pentru alocarea unor fonduri suplimentare destinate continuării operațiunilor militare, conform informațiilor transmise de Mediafax și Știri pe Surse. Declarația a fost făcută în cadrul unei audieri tensionate în Comisia pentru Credite a Senatului, unde Hegseth a calificat finanțarea suplimentară drept „urgentă și necesară” pentru a evita „deficitele critice” ale Pentagonului.
Această estimare vine pe fondul propunerii republicanilor de a avansa un pachet bugetar de aproximativ 95 de miliarde de dolari, menit să finanțeze armata și alte priorități ale administrației Trump. Potrivit AP, citată de Știri pe Surse, Hegseth a subliniat că această finanțare, alături de bugetul de 1.500 de miliarde de dolari propus de președinte pentru apărare, reprezintă „o investiție fără precedent în armata americană”. Audierile au fost marcate de întreruperi repetate din partea protestatarilor, la doar câteva zile după ce Pentagonul a confirmat moartea a încă trei militari americani în conflict, ridicând bilanțul victimelor la 17 morți și peste 100 de răniți de la începutul lunii iulie, conform Departamentului Apărării.
Democrații din Congres au criticat vehement atât solicitarea de fonduri suplimentare, cât și strategia administrației Trump în conflictul cu Iranul. Senatoarea Patty Murray, principalul democrat din comisie, a avertizat că Statele Unite riscă să se angajeze într-un „nou război fără sfârșit”, declarând că „acest război scapă din nou de sub control”. Murray a evidențiat contradicția dintre afirmațiile repetate ale lui Trump privind iminența unui acord cu Iranul și solicitarea actuală de încă 70 de miliarde de dolari pentru operațiuni. Pe de altă parte, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a pus sub semnul întrebării necesitatea unor noi fonduri, argumentând că Pentagonul nu a cheltuit încă aproximativ jumătate din cele 150 de miliarde de dolari aprobate de Congres anul trecut pentru apărare. Hegseth a replicat că fondurile rămase vor fi utilizate integral până la sfârșitul actualului exercițiu fiscal, în septembrie.
Pachetul bugetar propus de republicani alocă 60 de miliarde de dolari pentru războiul cu Iranul și 12 miliarde de dolari pentru alte priorități de securitate națională. De asemenea, include câte 10 miliarde de dolari pentru sprijinirea fermierilor afectați de tarifele comerciale impuse de administrația Trump și pentru modificări ale legislației electorale, precum introducerea unor noi cerințe de identificare a alegătorilor. Casa Albă a cerut Congresului adoptarea rapidă și „fără modificări” a acestui pachet. Acest aspect subliniază tensiunile politice interne, pe lângă cele geopolitice, unde administrația încearcă să-și consolideze poziția în fața criticilor.
Un sondaj AP-NORC indică faptul că majoritatea americanilor dezaprobă modul în care președintele Donald Trump gestionează conflictul cu Iranul. Presiunile asupra administrației sunt amplificate de creșterea prețurilor la carburanți, cauzată de perturbările transportului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, și de consumul ridicat de muniție al armatei americane. Strâmtoarea Hormuz, o rută strategică crucială pentru transportul mondial de petrol, reprezintă un punct nevralgic, iar îngrijorările că Iranul ar putea restricționa traficul maritim au fost exprimate de mai mulți senatori republicani în timpul audierii. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, a refuzat să speculeze asupra unui astfel de scenariu, ceea ce a atras critici din partea unor senatori, evidențiind lipsa de consens chiar și în rândul partizanilor administrției privind abordarea riscurilor.
Situația actuală din Orientul Mijlociu, marcată de confruntarea dintre SUA și Iran, se înscrie într-un tipar istoric de intervenții militare americane costisitoare și prelungite, precum cele din Irak și Afganistan, care au generat controverse interne și externe. Costurile estimate de 37,5 miliarde de dolari până în prezent, deși semnificative, sunt considerabil mai mici decât cele ale războaielor din Irak și Afganistan, care au depășit trilioane de dolari de-a lungul anilor, conform estimărilor Brown University din 2019. Această comparație, deși nu minimalizează impactul actualului conflict, oferă o perspectivă asupra magnitudinii financiare la care se pot ajunge în angajamente militare pe termen lung. Disputele privind Strâmtoarea Hormuz reamintesc de criza petrolului din anii '70 și de importanța strategică a rutelor maritime pentru economia globală.
De ce contează
Acest conflict militar și financiar dintre SUA și Iran are implicații majore la nivel global și regional. Pe lângă costurile umane și materiale directe, escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Hormuz poate duce la o creștere semnificativă a prețurilor la petrol, afectând economiile din întreaga lume, inclusiv pe cea a României, prin costuri mai mari la carburanți și transport. De asemenea, lipsa de consens în Congresul american și solicitările de limitare a puterilor prezidențiale reflectă o polarizare politică internă care poate slăbi capacitatea Statelor Unite de a acționa coerent pe scena internațională, cu repercusiuni asupra stabilității globale și a alianțelor strategice, inclusiv NATO.
În această săptămână, Senatul american urmează să dezbată o nouă rezoluție care vizează limitarea competențelor președintelui de a continua războiul fără aprobarea prealabilă a Congresului. O măsură similară a fost deja adoptată de Camera Reprezentanților, cu sprijinul democraților și al câtorva republicani, însă până în prezent, niciuna dintre inițiative nu a reușit să obțină aprobarea ambelor camere ale Congresului. Acest impas legislativ subliniază diviziunile profunde din politica americană și incertitudinea privind direcția viitoare a conflictului.
Rezultatul acestor dezbateri va influența nu doar viitorul angajamentului militar american în Orientul Mijlociu, ci și echilibrul puterilor în cadrul guvernului SUA, având potențialul de a redefini rolul Congresului în deciziile de război și pace.