Campanie de dezinformare în Polonia, țintind Ucraina
O campanie de dezinformare, care utilizează inteligența artificială pentru a genera clipuri video false cu soldați polonezi ce critică Ucraina, a fost detectată recent pe rețelele sociale, conform cercetătorilor în domeniul securității informaționale. Kievul, prin Centrul pentru Combaterea Dezinformării (CCD), acuză Kremlinul că ar fi în spatele acestei operațiuni menite să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina și să discrediteze aliații săi, o declarație susținută de un tweet oficial al instituției ucrainene din 21 iulie 2026.
Potrivit agenției de presă de stat din Polonia, PAP, și relatărilor TVP World, aceste imagini falsificate au fost distribuite intens pe platforme populare precum YouTube, TikTok, Facebook și Instagram. Ele sunt prezentate sub forma unor interviuri cu persoane îmbrăcate în uniforme militare poloneze, care pretind a fi soldați și exprimă critici la adresa Ucrainei. Deși detaliile specifice ale conținutului acestor critici nu sunt explicitate în totalitate de surse, se subînțelege că ele vizează politica externă, asistența militară sau percepția conflictului.
Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina a catalogat aceste materiale drept o „campanie coordonată de dezinformare” care exploatează tehnologiile avansate de inteligență artificială. Un aspect cheie al acestei campanii este utilizarea platformelor de verificare a faptelor din Polonia, cum ar fi @DemagogPL și @konkret24, care au atras atenția asupra operațiunii, indicând o abordare sofisticată de amplificare a mesajelor false prin intermediul unor entități credibile, chiar dacă în mod ironic. Aceasta sugerează o tactică de a crea un ecou și de a legitima, în mod pervers, informațiile false, prin faptul că sunt „descoperite” de verificatorii de fapte, chiar dacă aceștia le demască.
Scopul declarat al acestei inițiative, conform instituției ucrainene, este dublu: pe de o parte, să erodeze sprijinul internațional vital acordat Ucrainei în contextul conflictului în curs și, pe de altă parte, să discrediteze statele aliate ale Kievului, în special Polonia, un susținător cheie al Ucrainei. Polonia a fost un partener crucial pentru Ucraina, oferind atât ajutor militar substanțial, cât și găzduind milioane de refugiați ucraineni, iar subminarea relațiilor polono-ucrainene ar reprezenta o victorie strategică pentru forțele de dezinformare.
Această campanie nu este un incident izolat, ci se înscrie într-un tipar mai larg de operațiuni de influență rusești, care au evoluat semnificativ în ultimii ani. Conform unui raport al EU vs Disinfo din 2023, numărul operațiunilor de dezinformare atribuite Kremlinului a crescut cu 25% față de anul precedent, multe dintre ele integrând elemente de inteligență artificială generativă pentru a crea conținut vizual și audio convingător. Un exemplu anterior notabil a fost înregistrat în 2022, când imagini deepfake cu președintele Zelenski au circulat online, încercând să-l prezinte capitulând, un efort rapid demascat, dar care a demonstrat potențialul periculos al acestei tehnologii.
Utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea de conținut fals reprezintă o escaladare a tacticilor de dezinformare. Tehnologia deepfake, capabilă să creeze clipuri video și audio extrem de realiste, face din ce în ce mai dificilă distingerea între realitate și ficțiune pentru publicul larg. Studiile recente, inclusiv cele ale AI Ethics Institute din 2025, arată că rata de succes a detectării deepfake-urilor de către utilizatorii obișnuiți a scăzut sub 60%, comparativ cu peste 85% în 2020, subliniind urgența dezvoltării unor instrumente de verificare mai avansate și a educației civice.
Această campanie vizează în mod specific Polonia, nu doar pentru rolul său strategic de vecin și aliat al Ucrainei, ci și pentru că este un hub logistic esențial pentru asistența militară occidentală. Discreditarea armatei poloneze sau a guvernului polonez în ochii propriilor cetățeni ar putea slăbi coeziunea internă și ar putea afecta capacitatea Poloniei de a-și menține angajamentele față de Ucraina și față de NATO. Aceste acțiuni subliniază vulnerabilitatea spațiului informațional la ingerințe externe, mai ales în perioade de conflict geopolitic intens.
Un contrast interesant poate fi făcut cu campaniile de dezinformare din România, care, deși nu au utilizat la fel de intens deepfake-uri atribuite Kremlinului până în prezent, au vizat în mod repetat narative anti-occidentale și anti-UE. De exemplu, în 2024, au circulat numeroase știri false privind presupuse deficite de combustibil sau prețuri exorbitante, menite să genereze panică și neîncredere în instituțiile statului, potrivit Serviciului Român de Informații (SRI). Această paralelă demonstrează o strategie regională de destabilizare, adaptată contextului fiecărui stat membru.
De ce contează
Această campanie de dezinformare are implicații profunde pentru securitatea regională și globală. Utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea conținut fals credibil subminează încrederea publicului în mass-media și în instituțiile oficiale, creând un mediu propice pentru polarizare și instabilitate socială. Pentru cetățenii români, o astfel de campanie în Polonia arată vulnerabilitatea spațiului informațional în fața atacurilor hibride și subliniază necesitatea unei vigilențe sporite în consumul de știri. Distrugerea încrederii între aliați poate avea consecințe geopolitice semnificative, slăbind frontul unit împotriva agresiunii și periclitând eforturile de menținere a păcii și securității în Europa de Est.
Pe termen scurt, autoritățile poloneze și ucrainene vor continua probabil să monitorizeze și să contracareze aceste operațiuni de dezinformare, în colaborare cu platformele de social media. Provocarea majoră rămâne dezvoltarea unor metode eficiente de detectare a conținutului generat de AI, precum și educarea publicului pentru a recunoaște și a verifica sursele de informații. Pe termen lung, este imperativ ca guvernele și organizațiile internaționale să colaboreze pentru a stabili standarde etice și reglementări privind utilizarea AI în spațiul public, pentru a preveni transformarea acesteia într-un instrument de destabilizare.
Rămâne de văzut dacă eforturile de reglementare vor putea ține pasul cu evoluția rapidă a tehnologiei și cu ingeniozitatea actorilor statali și non-statali care caută să o exploateze în scopuri maligne.