Suspectată folosirea disproporționată a forței de către gardieni
Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu a deschis un dosar penal în urma unui incident grav petrecut la Penitenciarul Giurgiu, unde există suspiciuni serioase privind utilizarea disproporționată a forței de către angajați asupra unui deținut. Incidentul, care a avut loc pe 19 iulie 2026, a dus la internarea deținutului la secția de Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Județean de Urgență Giurgiu, cu un prognostic rezervat, potrivit informațiilor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și citate de Agerpres.
Potrivit surselor judiciare contactate de Gândul, deținutul implicat se numește Ștefan Budar și suferea de afecțiuni psihiatrice, pentru care primea tratament medicamentos. Gândul specifică faptul că deținutul ar fi suferit mai multe traumatisme, inclusiv unul cranian, deși medicii neurochirurgi au concluzionat că nu necesită intervenție chirurgicală. ANP a fost informată de conducerea Penitenciarului Giurgiu pe 20 iulie 2026 despre eveniment, care a avut loc în contextul gestionării unei posibile fapte de ultraj.
O analiză preliminară a materialului video, incluzând înregistrări de la camerele de supraveghere și dispozitivele bodycam ale gardienilor, a relevat indicii privind o utilizare a forței care impune verificări aprofundate. Mai mult, există suspiciuni că ar fi fost întrunite elementele constitutive ale unor infracțiuni. În consecință, ANP a trimis de urgență o echipă multidisciplinară, coordonată de Inspecția Penitenciară, pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele incidentului.
Conform Gândul, incidentul ar fi pornit de la faptul că deținutul, în drumul său de la cabinetul medical spre camera de detenție, ar fi îmbrâncit un lucrător, fiind într-o stare de agitație. Ca răspuns, trei lucrători de la grupa de intervenție l-ar fi agresat sever, ceea ce a dus la starea sa critică actuală. Această perspectivă detaliază contextul specific al agresiunii, un element care nu este explicit menționat în comunicatul ANP, care se limitează la „gestionarea unei posibile fapte de ultraj”.
Pentru a asigura obiectivitatea anchetei, angajații implicați au fost redistribuiți în posturi care nu presupun contact direct cu deținuții. De asemenea, conducerea Penitenciarului Giurgiu a înaintat o solicitare de schimbare din funcție, care urmează să fie analizată la nivelul aparatului central al ANP. Această măsură preventivă subliniază gravitatea situației și angajamentul instituțional de a investiga riguros.
ANP a reiterat că tratează cu maximă responsabilitate orice încălcare a legii, a drepturilor persoanelor private de libertate sau a normelor profesionale. Instituția a declarat că va acorda întregul sprijin organelor judiciare competente și manifestă „toleranță zero” față de orice conduită care contravine cadrului legal și standardelor profesionale. Măsurile legale și disciplinare vor fi dispuse după finalizarea verificărilor administrative și în funcție de concluziile procurorilor.
Acest incident reamintește de cazuri similare din sistemul penitenciar românesc. Spre exemplu, în 2023, o statistică a Avocatului Poporului arăta o creștere a numărului de plângeri privind relele tratamente în penitenciare, subliniind o problemă sistemică legată de respectarea drepturilor omului în detenție. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în repetate rânduri pentru condițiile precare de detenție și, în unele cazuri, pentru tratamente inumane sau degradante, cele mai recente condamnări semnificative datând din 2022 și 2024. Comparativ, state precum Norvegia sau Finlanda implementează modele penitenciare axate pe reabilitare, cu un nivel mult mai scăzut de incidente violente și un accent pe respectarea demnității deținuților, demonstrând că o abordare diferită este posibilă.
„De ce contează”
Acest incident de la Penitenciarul Giurgiu este relevant pentru că pune în discuție respectarea drepturilor fundamentale ale omului în instituțiile de detenție din România și eficiența mecanismelor de control intern. Starea gravă a deținutului și suspiciunile de folosire disproporționată a forței subliniază necesitatea unei supravegheri stricte a personalului penitenciar și a unei transparențe sporite. Rezultatul anchetei va influența nu doar soarta angajaților implicați, ci și percepția publică asupra sistemului penitenciar, putând duce la reforme menite să prevină astfel de abuzuri și să asigure un tratament uman pentru toate persoanele private de libertate.
În perioada următoare, se așteaptă rezultatele complete ale investigațiilor demarate de echipa multidisciplinară a ANP și de Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Concluziile acestora vor fi cruciale pentru stabilirea responsabilităților și pentru aplicarea măsurilor legale și disciplinare corespunzătoare. De asemenea, modul în care autoritățile vor gestiona acest caz va fi un test pentru angajamentul României față de respectarea standardelor europene privind drepturile omului în detenție.
Este posibil ca, în urma acestui incident, să fie reevaluate procedurile de intervenție și protocoalele de gestionare a deținuților cu afecțiuni psihiatrice, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații tragice.