Răcirea bruscă a apei Mării Negre alungă turiștii
Litoralul românesc se confruntă, miercuri, 22 iulie 2026, cu al doilea episod de upwelling din această vară, un fenomen oceanografic ce aduce la suprafață apa rece din adâncuri, determinând o scădere bruscă a temperaturii mării. Acest eveniment, care se manifestă în plin sezon estival, a afectat semnificativ condițiile de îmbăiere și a determinat o reorientare a planurilor multor turiști, așa cum a raportat Gândul.
Potrivit Meteoplus, la ora 11:00, temperatura apei mării înregistra valori de 13 grade Celsius la Constanța și de 18 grade Celsius la Mangalia. Aceste cifre demonstrează o răcire considerabilă, mai ales în zona centrală a litoralului, o diferență notabilă față de temperaturile obișnuite ale lunii iulie. Primul episod de upwelling din această vară a avut loc la jumătatea lunii iulie, când apa mării atingea aproximativ 17 grade Celsius, conform informațiilor citate de Gândul.
Upwelling-ul este un proces natural prin care vântul, suflând susținut, împinge apa caldă de la suprafață spre larg. În locul acesteia, curenții marini aduc la suprafață apa rece din straturile mai adânci, care este, de asemenea, mai bogată în nutrienți. Această dinamică poate provoca scăderi rapide ale temperaturii apei, uneori chiar cu câteva grade într-un interval scurt de timp, un efect resimțit imediat de vizitatorii plajelor, după cum explică Meteoplus.
Fenomenul, deși nu este constant, este relativ frecvent pe litoralul românesc în sezonul cald, fiind favorizat de perioadele cu vânt susținut. Chiar dacă apare local și temporar, upwelling-ul este o caracteristică specifică a Mării Negre, influențând semnificativ condițiile de îmbăiere. Pe lângă răcirea apei, condițiile meteorologice capricioase, cu ploi torențiale, rafale de vânt, descărcări electrice și grindină, contribuie la descurajarea turiștilor de a petrece timp pe plajă sau în mare, conform Digi24.
Din punct de vedere oceanografic, Marea Neagră este o mare semînchisă, cu o stratificare termică și salină distinctă. Stratul de suprafață, influențat de râurile mari care se varsă în ea (Dunărea, Niprul, Donul), este mai puțin sărat și mai cald. Sub acesta, se află un strat de apă mai rece și mai sărată. Fenomenul de upwelling este esențial pentru ecosistemul marin, deoarece apa rece adusă la suprafață este bogată în nutrienți (nitrați, fosfați, silicați) care stimulează creșterea fitoplanctonului. Acesta reprezintă baza lanțului trofic marin, susținând populațiile de pești și alte organisme marine. Astfel, chiar dacă este neplăcut pentru turiști, upwelling-ul este vital pentru sănătatea Mării Negre.
Comparațiile cu alte mări europene arată că fenomene similare de upwelling pot apărea și în alte zone, cum ar fi coastele Portugaliei sau părți ale Mării Mediterane, dar cu o frecvență și intensitate variabilă, în funcție de curenții oceanici și vânturile dominante. Pentru Marea Neagră, specificul bazinului și regimul eolian fac ca aceste episoade de răcire să fie o parte recurentă a verii.
De ce contează
Acest al doilea episod de upwelling are implicații directe pentru industria turismului de pe litoralul românesc, în special în plin sezon estival. Turiștii sunt descurajați de apa rece și de vremea instabilă, ceea ce poate duce la anulări de rezervări sau la o reorientare a activităților către alte forme de divertisment. Pe termen lung, o mai bună înțelegere și comunicare a acestui fenomen natural ar putea ajuta operatorii turistici să adapteze ofertele și să informeze publicul, minimizând impactul negativ asupra experienței vacanței. Este esențial ca autoritățile și meteorologii să colaboreze pentru a oferi previziuni cât mai precise, permițând adaptarea rapidă a planurilor de vacanță.
În contextul schimbărilor climatice globale, frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme și a celor oceanografice, precum upwelling-ul, pot varia. Monitorizarea continuă de către instituții precum Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și Administrația Națională de Meteorologie (ANM) este crucială pentru a înțelege mai bine tendințele pe termen lung și pentru a dezvolta strategii de adaptare. Se anticipează că astfel de evenimente vor continua să apară, iar adaptarea infrastructurii turistice și a așteptărilor vizitatorilor va fi esențială pentru sustenabilitatea turismului pe litoralul românesc.
Este de așteptat ca, odată cu stabilizarea vântului, temperatura apei să revină treptat la valorile normale pentru această perioadă a anului, însă turiștii sunt sfătuiți să urmărească prognozele actualizate.