Sudul litoralului, afectat în plin sezon estival
O pană majoră de curent a afectat sâmbătă, 18 iulie 2026, mai multe stațiuni din sudul litoralului românesc, lăsând aproape 100 de unități HoReCa fără electricitate în plin sezon estival. Întreruperile au fost cauzate de o avarie în rețeaua de distribuție a energiei electrice, pe fondul unui consum record, generat de utilizarea intensivă a aparatelor de aer condiționat și a sistemelor de răcire, după cum a raportat Ziua de Constanța și a confirmat primarul interimar al municipiului Mangalia, Paul Foleanu.
„Suntem în vârf de sezon estival, când se înregistrează cel mai mare număr de turiști. În această perioadă, consumurile sunt mai mari decât de obicei, deoarece sunt folosite intens aparatele de aer condiționat, frigiderele și alte echipamente de răcire”, a declarat Paul Foleanu, citat de Mediafax. Acesta a precizat că stațiunile Saturn, Venus, Cap Aurora și, parțial, Neptun au fost cele mai afectate.
Potrivit autorităților locale, citate de România TV, cele aproape 100 de hoteluri, restaurante, terase și beach baruri afectate reprezintă o lovitură semnificativă pentru industria turistică locală. Prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, a anunțat că monitorizează situația și menține un contact permanent cu operatorul rețelei energetice pentru remedierea problemelor. Deși numele operatorului nu a fost specificat în surse, în regiune principalul distribuitor este E-Distribuție Dobrogea.
Astfel de incidente nu sunt izolate pe litoralul românesc. În ultimii cinci ani, au fost înregistrate cel puțin trei avarii majore de rețea în plin sezon estival, afectând mii de turiști și zeci de afaceri. De exemplu, în iulie 2023, o pană similară a afectat stațiunea Mamaia, lăsând peste 50 de unități hoteliere fără curent timp de mai multe ore. Aceste evenimente subliniază o vulnerabilitate cronică a infrastructurii energetice din regiune, care nu pare să țină pasul cu creșterea rapidă a numărului de consumatori și cu intensificarea fenomenelor meteo extreme, precum valurile de căldură.
Consumul de energie electrică în România a înregistrat o creștere constantă, atingând, conform datelor ANRE pentru 2025, un vârf de 10.500 MW în perioadele de caniculă, în special datorită utilizării sporite a sistemelor de climatizare. Infrastructura energetică, în special în zonele turistice, nu a beneficiat de investiții suficiente pentru a face față acestor cerințe. Specialiștii în energie, precum inginerul Mircea Popescu de la Universitatea Politehnica București, susțin că rețelele de distribuție din multe zone ale țării sunt subdimensionate și învechite, având o vechime medie de peste 30 de ani, ceea ce le face susceptibile la suprasolicitări și avarii.
Comparativ cu alte țări europene, România se situează sub media UE la capitolul investiții în modernizarea rețelelor inteligente. Potrivit Eurostat, în 2024, România a alocat doar 0,2% din PIB pentru modernizarea infrastructurii energetice, în timp ce media europeană a fost de 0,5%. Această diferență se traduce direct în fiabilitatea serviciilor, cu un număr mai mare de ore de întrerupere per consumator anual în România (aproximativ 180 de minute în 2025) comparativ cu media UE (sub 100 de minute).
În ciuda declarațiilor oficiale privind monitorizarea și contactul permanent cu operatorii, lipsa unor soluții pe termen lung rămâne o preocupare majoră pentru Asociația Patronală a Hotelierilor din Litoral (APHL). Aceasta a criticat în repetate rânduri lipsa de progrese în modernizarea rețelelor, solicitând Guvernului și Ministerului Energiei să aloce fonduri suplimentare și să impună termene stricte pentru implementarea proiectelor de investiții. Răspunsul autorităților a fost, adesea, că procesul de modernizare este complex și necesită timp, iar tarifele reglementate nu permit întotdeauna recuperarea rapidă a investițiilor.
De ce contează
Această pană de curent subliniază vulnerabilitatea continuă a infrastructurii energetice din sudul litoralului românesc, o problemă recurentă care afectează direct industria turistică și imaginea României ca destinație de vacanță. Turiștii se confruntă cu disconfort major, iar operatorii HoReCa înregistrează pierderi semnificative, atât financiare, cât și de reputație. Fără investiții substanțiale și o strategie clară de modernizare a rețelelor, incidente similare vor continua să submineze eforturile de dezvoltare a turismului local, transformând o problemă tehnică într-o frână economică și socială.
Situația actuală ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea României de a susține un turism modern și de a asigura servicii de bază la standarde europene. Autoritățile locale și naționale sunt presate să găsească soluții durabile pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente, mai ales în contextul schimbărilor climatice care aduc valuri de căldură tot mai intense. Rămâne de văzut dacă operatorul rețelei energetice va prezenta un plan concret de măsuri imediate și pe termen lung, sau dacă va fi nevoie de o intervenție guvernamentală pentru a accelera procesul de modernizare și a asigura stabilitatea alimentării cu energie electrică în zonele turistice esențiale.
Investițiile în infrastructura inteligentă și rezilientă devin nu doar o necesitate, ci o urgență economică.