Vasile Tofan vrea la București, apoi Bruxelles
Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova, care a depus jurământul miercuri, 22 iulie 2026, a declarat marți seara, într-o emisiune televizată, că și-ar dori ca prima sa vizită externă să o facă în România. Această intenție vine în contextul parteneriatului strategic dintre cele două țări, însă Tofan a sugerat că organizarea unei astfel de deplasări ar putea fi dificilă în prezent din cauza "situației politice un pic mai complicate" de la București, unde un guvern interimar continuă să funcționeze pe fondul blocajului politic și a eșecului formării unei noi coaliții guvernamentale, potrivit news.ro.
Întrebat direct despre prima destinație externă, Vasile Tofan a indicat România, subliniind legăturile profunde dintre cele două state. "Încă nu am agreat prima vizită. Eu cred că avem un parteneriat strategic cu România. Eu mi-aș dori să fie România", a afirmat premierul în cadrul emisiunii "În PROfunzime" de la ProTV Chișinău, unde a obținut votul de încredere pentru cabinetul său marți, 21 iulie. A doua destinație importantă, a menționat el, ar fi Bruxelles, confirmând orientarea pro-europeană a noului guvern, așa cum a relatat și Ziarul de Gardă.
Un alt aspect important dezvăluit de Vasile Tofan este deținerea dublei cetățenii: a Republicii Moldova și a României. El a declarat că are două cetățenii, "ca toți moldovenii de bună-credință" care dețin ambele cetățenii. Ulterior, a clarificat că se referea la "oamenii care au două cetățenii", recunoscând că exprimarea inițială "nu a fost foarte reușită" și că nu a dorit să "divizeze" lucrurile. Tofan a adăugat că "mai mult de o treime din noi avem cetățenia Moldovei și a României. Mai rar se întâmplă să ai o a doua cetățenie, o altă cetățenie decât a României", o statistică importantă care subliniază legăturile demografice și culturale puternice.
Premierul a mărturisit că și-a obținut cetățenia română "foarte târziu și cu mare noroc", exclamând "Bine că am luat-o!". Această declarație, alături de faptul că o parte semnificativă a vieții sale, la cei 44 de ani, a fost petrecută în străinătate pentru studii și afaceri, oferă un context personal relevant pentru viziunea sa asupra relațiilor externe și identității naționale. Contextul istoric al cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova este binecunoscut, estimările neoficiale din 2014 indicând că aproximativ 600.000 de moldoveni dețin și cetățenia română, o cifră care a crescut semnificativ de la liberalizarea procedurilor după 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană. Această tendință a fost adesea motivată de facilitarea accesului la educație și piața muncii din UE.
Guvernul Tofan a primit votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie 2026, iar membrii cabinetului au depus jurământul în dimineața zilei de 22 iulie. Noul cabinet include patru nume noi în funcțiile de miniștri: Radu Musteața la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Victoria Belous la Ministerul Finanțelor, Alexandru Gasnaș la Ministerul Sănătății și Dan Suruceanu la Ministerul Culturii. Ziarul de Gardă a analizat CV-urile acestor noi miniștri, oferind detalii despre activitatea și averea lor, un demers esențial pentru transparența guvernamentală.
Situația politică internă a Republicii Moldova, care a dus la învestirea rapidă a noului guvern, contrastează cu instabilitatea de la București. În timp ce Chișinăul a reușit să formeze un cabinet stabil, România se confruntă cu un blocaj prelungit, impactând capacitatea de a găzdui o vizită oficială la cel mai înalt nivel. Această divergență subliniază provocările diferite cu care se confruntă cele două state în parcursul lor european și în consolidarea instituțiilor democratice. Un sondaj realizat în 2025 de Barometrul Opiniei Publice din Republica Moldova arăta că peste 60% dintre cetățeni susțin parcursul european, în timp ce aproximativ 25% ar prefera o orientare spre Uniunea Euroasiatică, evidențiind o diviziune importantă în societate.
**De ce contează**
Declarațiile noului premier Vasile Tofan sunt semnificative pe mai multe planuri. Dorința sa de a vizita România reconfirmă angajamentul Republicii Moldova față de parteneriatul strategic cu Bucureștiul, esențial pentru integrarea europeană a Chișinăului. Deținerea cetățeniei române de către premier subliniază legăturile profunde și identitatea comună, dar și complexitatea peisajului socio-politic moldovenesc. Blocajul politic de la București, menționat de Tofan, poate afecta dinamica relațiilor bilaterale și capacitatea României de a-și exercita rolul de avocat al Republicii Moldova în UE, având implicații directe asupra sprijinului și asistenței acordate Chișinăului.
Pe termen scurt, este de așteptat ca vizita la Bruxelles să primeze, având în vedere agenda pro-europeană a noului guvern și necesitatea consolidării relațiilor cu instituțiile UE. Rămâne de văzut cum va evolua situația politică din România și dacă va permite o vizită a premierului Tofan la București într-un viitor apropiat. Între timp, Chișinăul va trebui să-și continue reformele interne și să gestioneze provocările economice și sociale, inclusiv impactul regional al conflictului din Ucraina, care a afectat comerțul și securitatea energetică.
Capacitatea noului guvern de a menține stabilitatea și de a avansa pe calea integrării europene va fi crucială pentru viitorul Republicii Moldova.