Opoziția de la Chișinău acuză președinta de încălcări constituționale
Ion Chicu, deputat și fost prim-ministru al Republicii Moldova (2019-2020), cunoscut pentru orientarea sa pro-rusă, a demarat oficial procedura parlamentară de suspendare și demitere a președintei Maia Sandu. Anunțul a fost făcut public de Radio Moldova și confirmat de Rador, iar inițiativa vizează acuzații de presupuse încălcări ale Constituției și acte de corupție.
Potrivit lui Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (o formațiune pro-rusă, anti-UE și anti-România), regimul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de facto de Maia Sandu se face vinovat de „corupție, incompetență și încălcarea drepturilor fundamentale ale oamenilor”. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Chicu a subliniat că „tinerii care vin în Parlament cu un rucsac și o tartină în el devin multimilionari în doi ani”, făcând referire la presupuse îmbogățiri ilicite în rândul membrilor PAS. Aceste acuzații vin în contextul unor scandaluri recente care au afectat partidul de guvernământ, inclusiv cel de la MoldATSA, și au implicat rude ale președintei Sandu, precum verișoara sa, și alți lideri ai PAS, afectând deja imaginea șefei statului.
Procedura de suspendare a președintelui Republicii Moldova este reglementată de articolul 89 din Constituție, care prevede că inițiativa poate fi lansată de cel puțin o treime din numărul deputaților (adică minimum 34 de semnături). Ulterior, suspendarea efectivă din funcție necesită votul a două treimi din deputați. Dacă această etapă este aprobată, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum național pentru demiterea președintelui. În prezent, opoziția pro-rusă nu deține majoritatea de două treimi necesară pentru suspendare, ceea ce face ca șansele de reușită ale demersului lui Chicu să fie minime, conform analiștilor politici citați de Radio Moldova.
Inițiativa lui Ion Chicu este susținută de Partidul Socialiștilor din Moldova, Partidul Comuniștilor și Partidul Democrația Acasă. În contrast, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a exprimat „susținerea unanimă” față de președinta Sandu. Chicu a declarat că speră să acumuleze cele 34 de semnături necesare pentru a înregistra proiectul în Parlament, scopul fiind, în viziunea sa, „ca toți oamenii, inclusiv străinii, să afle lista păcatelor și încălcărilor grave ale doamnei Sandu”.
Această acțiune parlamentară din Republica Moldova prezintă similitudini notabile cu demersul anunțat la începutul lunii iulie 2026 de George Simion, liderul partidului extremist AUR din România, împotriva președintelui Nicușor Dan. Simion, care a preluat constant narativele Rusiei împotriva Ucrainei și Republicii Moldova și este declarat persona non-grata în ambele țări, a inițiat o procedură similară de suspendare a primarului general al Capitalei, acuzându-l de „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor”. Ambele inițiative, atât cea din Chișinău, cât și cea din București, par să aibă mai degrabă un scop de erodare a imaginii publice a liderilor vizați, dată fiind lipsa majorităților parlamentare necesare pentru finalizarea procedurilor de suspendare și demitere.
Contextul politic regional este marcat de o influență rusă crescândă, în special în statele din vecinătatea Ucrainei. Republica Moldova, o țară cu aspirații europene declarate, se confruntă constant cu presiuni din partea forțelor pro-ruse care încearcă să destabilizeze parcursul său pro-occidental. Tentativele de suspendare a șefului statului, chiar și fără șanse reale de reușită, servesc la alimentarea discursului anti-european și la crearea unei percepții de instabilitate politică, elemente favorabile agendei Moscovei. Anul 2024 a adus o intensificare a propagandei ruse în regiune, iar astfel de demersuri politice se încadrează în această strategie mai largă.
De ce contează
Această inițiativă de suspendare a președintei Maia Sandu contează profund pentru stabilitatea politică a Republicii Moldova și pentru parcursul său european. Chiar dacă demersul are șanse minime de reușită parlamentară, el servește la amplificarea tensiunilor interne și la subminarea încrederii publice în instituțiile statului, elemente esențiale pentru forțele pro-ruse. Pentru cetățenii Republicii Moldova, aceste acțiuni pot crea o percepție de criză continuă, distrăgând atenția de la reformele necesare și de la procesul de aderare la UE. De asemenea, relevă vulnerabilitatea democrațiilor emergente la campaniile de dezinformare și la polarizarea politică orchestrată din exterior.
În ciuda șanselor reduse de succes, demersul lui Ion Chicu va continua să genereze dezbateri intense în Parlamentul de la Chișinău și în spațiul public. Rămâne de văzut în ce măsură acuzațiile aduse Maiei Sandu vor fi investigate oficial și dacă vor apărea noi elemente care să susțină sau să infirme afirmațiile opoziției. De asemenea, reacția partenerilor internaționali ai Republicii Moldova, în special a Uniunii Europene și a României, va fi crucială în consolidarea sprijinului pentru instituțiile democratice ale statului.
Pe termen lung, capacitatea Republicii Moldova de a rezista acestor presiuni interne și externe va determina direcția sa geopolitică și viitorul său european.