Consiliul General a votat inițierea procedurii
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a votat marți, 21 iulie 2026, cu 39 de voturi „pentru” și șapte abțineri, mandatarea reprezentanților săi în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a Societății de Transport București (STB) pentru a iniția demersurile de intrare în insolvență. Decizia vine în contextul unor datorii acumulate de STB care depășesc 1,72 miliarde de lei, o situație pe care primarul general Ciprian Ciucu a descris-o drept un „faliment nedeclarat” încă din 2020. „Problema este că acel plan de măsuri nu ar fi suficient şi situaţia este atât de gravă, încât poate atrage inclusiv incapacitatea de plată a Primăriei Municipiului Bucureşti”, a declarat primarul Ciucu în fața consilierilor generali, subliniind urgența și gravitatea situației financiare.
Potrivit primarului Ciucu, problemele financiare ale STB au escaladat din momentul în care compania a încetat să mai vireze către ANAF TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute pentru angajați. Cifrele prezentate de edil arată că datoria totală a STB a ajuns în 2025 la aproximativ 1,72 miliarde de lei, din care aproape 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF, iar peste 400 de milioane de lei sunt exclusiv penalități. Aceste date sunt apropiate de cele comunicate de directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea, care a menționat datorii de 1,427 miliarde de lei către ANAF și 223,4 milioane de lei către furnizori, totalizând peste 1,65 miliarde de lei. Primarul a subliniat că STB se află, practic, într-o stare de insolvență nedeclarată de cel puțin 6-7 ani, iar penalitățile continuă să crească de la o lună la alta.
Una dintre cauzele majore ale acestei crize financiare este litigiul dintre STB și Electroputere VFU Pașcani, privind achiziția a 40 de tramvaie. Licitația, lansată în 2019, a avut ca asociere câștigătoare VFU Pașcani în vara anului 2020. Contractul, cu o valoare inițială de aproximativ 305 milioane de lei, nu a fost semnat, iar STB a încercat ulterior să anuleze licitația. Litigiile au dus la stabilirea unor penalități de 0,1% pe zi, majorate ulterior la 0,5% pe zi. Această penalitate de 0,5% înseamnă aproximativ 1,5 milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Se estimează că penalitățile acumulate în cele două dosare ar putea depăși 1,02 miliarde de lei, de peste trei ori valoarea inițială a contractului, majoritatea provenind din aplicarea penalității de 0,5% pe zi în perioada 5 decembrie 2024 – 20 iulie 2026. O parte dintre aceste sume sunt deja executorii, în timp ce restul au potențialul de a deveni executorii, conform primarului Ciucu.
În acest context, GRAMPET Group, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, a anunțat că este dispus să renunțe la 90% din creanța acumulată în acest litigiu, estimată la aproximativ 200 de milioane de euro. Oferta este condiționată de semnarea contractului câștigat de Electroputere VFU Pașcani, actualizarea valorii acestuia cu rata inflației și implicarea celorlalți creditori ai STB. GRAMPET susține că această măsură ar permite evitarea insolvenței și construirea tramvaielor în România, conform licitației din 2019.
A doua cauză a crizei financiare, conform lui Ciprian Ciucu, este modul în care funcționează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI). Primarul acuză TPBI că ar fi luat decizii pe criterii politice și ar fi aprobat costurile STB în baza unor rapoarte de audit care ar fi inclus cheltuieli fără legătură directă cu serviciul de transport. Edilul critică faptul că transportul public din localitățile județului Ilfov costă aproximativ 230 de milioane de lei anual, iar aproape 90% din această sumă este suportată de bugetul Bucureștiului. De asemenea, primarul a criticat lipsa unor măsuri pentru eliminarea traseelor care se suprapun, inclusiv pe porțiuni deservite simultan de tramvaie, autobuze și metrou. Punctul de vedere al TPBI nu a fost prezentat în contextul acestor acuzații.
A treia cauză invocată de primarul general este managementul defectuos al STB, afectat de politizare și de teama conducerilor succesive de a lua măsuri care ar fi nemulțumit sindicatele. Ciucu a menționat contracte fără legătură cu activitatea de transport, lipsa digitalizării, angajări făcute la recomandarea partidelor și sindicatelor, precum și un număr prea mare de salariați în structurile administrative. El a subliniat că eventualele restructurări nu ar trebui să îi afecteze pe șoferi, vatmani și muncitorii care asigură efectiv funcționarea transportului public.
Primarul general susține că STB este unul dintre cei mai ineficienți operatori de transport public din țară. Potrivit datelor prezentate de acesta, biletele și abonamentele achitate de călători acoperă doar 17-19% din costurile companiei. Restul cheltuielilor sunt suportate prin subvenții și alte forme de finanțare din bani publici. Prin comparație, Ciucu a menționat că în Varșovia, veniturile tarifare acoperă aproximativ 30% din costuri, iar la Paris proporția ajunge la 37%. Costul mediu ponderat pentru un kilometru parcurs în București ar fi de 16,69 lei, cu aproximativ 25-27% mai mare decât în Cluj-Napoca, unde ar fi de 12,52 lei. Diferența este și mai mare în cazul tramvaielor: 27,40 lei pentru fiecare kilometru parcurs în București, comparativ cu 19,50 lei în Cluj-Napoca, 19,65 lei în Oradea și 20,87 lei în Craiova. Aceste cifre, prezentate de primarul Ciucu, ilustrează o ineficiență operațională semnificativă a STB comparativ cu alte orașe din România și din Europa.
**De ce contează**
Intrarea STB în insolvență este o decizie cu implicații majore pentru toți bucureștenii și locuitorii județului Ilfov. Pe termen scurt, procedura de insolvență ar proteja conturile STB de popriri și ar asigura prioritizarea plăților pentru salarii, carburanți și piese de schimb, menținând funcționalitatea transportului public. Pe termen lung, insolvența oferă cadrul legal pentru o reorganizare profundă a companiei, eliminarea contractelor păguboase și restructurarea datoriilor istorice. Fără această măsură, riscul ca datoriile STB să afecteze bugetul Primăriei Capitalei și să ducă la o incapacitate de plată generalizată era iminent, punând în pericol nu doar transportul public, ci și alte servicii esențiale oferite de municipalitate. Aceasta ar putea deschide calea către o eficientizare reală și o modernizare a serviciilor de transport public în București.
Ciprian Ciucu susține că pomparea anuală a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezintă o soluție și că insolvența este singurul mecanism prin care societatea poate fi reorganizată. În scenariul prezentat de primar, compania ar urma să intre sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecător-sindic. Administratorul ar putea analiza și denunța contractele considerate păguboase și ar elabora un plan de reorganizare financiară și operațională. Procedura ar proteja conturile STB împotriva popririlor și ar permite ca subvențiile acordate de Primăria Capitalei să fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanți, energie electrică și piese de schimb. Un plan de reorganizare aprobat de instanță ar putea permite restructurarea sau ștergerea unei părți dintre datoriile istorice, asigurând astfel o bază financiară mai solidă pentru viitorul STB.
Următorii pași includ inițierea formală a procedurii de către Consiliul de Administrație al STB și supravegherea legală a procesului de insolvență.