Salvarea companiei de la faliment și protejarea salariilor
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a convocat marți, 20 iulie 2026, o ședință de îndată a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pentru a discuta și, eventual, a aproba declanșarea procedurii de insolvență a Societății de Transport București (STB). Edilul susține că această măsură a devenit singura soluție viabilă pentru a evita falimentul companiei, a proteja salariile angajaților și a opri acumularea de penalități colosale, a căror valoare, alături de costul anual al transportului public, depășește 80% din bugetul anual al Primăriei Capitalei, potrivit Digi24.
„Eu nu-mi doresc insolvența STB! Am cerut managementului și sindicatelor să agreeze un plan de măsuri încă din luna februarie. Din păcate, nu s-a întâmplat nimic până acum, sufletu’”, a declarat Ciprian Ciucu pe Facebook, subliniind că insolvența nu este un scop în sine, ci un instrument necesar pentru restructurare. Această afirmație a fost reiterată și de HotNews, care a citat declarațiile primarului conform cărora mulți politicieni evită chiar și să rostească acest cuvânt, dar situația impune o acțiune responsabilă.
Situația financiară a STB este critică. Potrivit datelor prezentate de primar, datoria totală a companiei a atins în 2025 suma de 1,72 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF, incluzând 402 milioane de lei doar din penalități. Digi24 a detaliat și un litigiu comercial semnificativ, inițial de 305 milioane de lei, ale cărui penalități ar fi depășit un miliard de lei. Ciucu a acuzat public și angajări făcute pe criterii politice, la recomandarea partidelor și sindicatelor, precum și existența unor rapoarte de audit „vădit trucate” care ar fi inclus cheltuieli irelevante pentru serviciul de transport.
Gravitatea situației este accentuată de faptul că unii creditori au inițiat deja proceduri de poprire a conturilor STB, o măsură care ar putea afecta direct plata salariilor și funcționarea transportului public, conform declarațiilor edilului. Insolvența, în acest context, ar proteja compania de executările individuale și ar oferi un cadru juridic pentru restructurarea datoriilor sub supravegherea unui judecător-sindic. Acest lucru este crucial, având în vedere că transportul public din București a costat anul trecut 5,6 miliarde de lei, în timp ce bugetul total al Capitalei a fost de aproximativ 5,8 miliarde de lei. Încasările din tarife acoperă doar 17-19% din costurile de funcționare, conform Digi24, un procent extrem de redus comparativ cu media europeană de 40-60% pentru orașe similare, conform datelor Eurostat din 2024.
Convocarea Consiliului General este menită să obțină un mandat expres pentru Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a STB și o recomandare către Consiliul de Administrație pentru declanșarea procedurii de insolvență. HotNews a subliniat că primarul consideră că responsabilitatea situației STB revine și Consiliului General. Ciprian Ciucu a insistat că intrarea în insolvență nu înseamnă falimentul imediat al STB, ci deschiderea unei perioade de restructurare necesare pentru a evita o colapsul total. Fără această procedură, compania riscă să intre direct în faliment, ceea ce ar avea consecințe dezastruoase pentru mobilitatea urbană a capitalei.
De altfel, criza STB nu este un fenomen izolat în contextul transportului public românesc. Multe companii de transport local din țară se confruntă cu subfinanțare cronică, datorii acumulate și necesitatea unor reforme structurale. Spre exemplu, Compania de Transport Public Iași (CTP Iași) a trecut printr-o perioadă dificilă similară în 2023, fiind necesare injecții semnificative de capital de la bugetul local și un plan de restructurare pentru a evita insolvența. Diferența majoră în cazul STB, așa cum a evidențiat Ciucu, este dimensiunea datoriilor și impactul lor asupra bugetului municipal, care riscă să ducă întregul oraș în incapacitate de plată. Primarul a mai menționat că persoanele responsabile pentru această situație nu trebuie salvate de răspundere, sugerând posibile investigații ulterioare.
De ce contează
Situația STB este crucială pentru milioane de bucureșteni care depind zilnic de transportul public. Intrarea în insolvență, deși o măsură drastică, este prezentată ca singura șansă de a asana financiar compania, de a proteja locurile de muncă și de a asigura continuitatea serviciilor. Costurile imense ale STB, care absorb o parte disproporționată din bugetul Capitalei, împiedică investițiile în alte sectoare esențiale, precum infrastructura, sănătatea sau educația. O restructurare eficientă ar putea elibera fonduri și ar permite modernizarea unui serviciu vital pentru calitatea vieții în București.
Următorul pas este ședința Consiliului General, unde se va vota propunerea primarului. Dacă va fi aprobată, AGA STB va primi mandatul de a solicita oficial insolvența. Procesul de insolvență va fi supravegheat de un judecător-sindic, care va valida un plan de restructurare, ce ar putea include renegocierea datoriilor, eficientizarea operațională și, posibil, restructurarea personalului. Rămâne de văzut dacă sindicatele și conducerea STB vor coopera pe deplin cu acest plan și dacă soluțiile propuse vor reuși să transforme compania într-o entitate sustenabilă financiar, capabilă să ofere servicii de transport public moderne și eficiente.
Există, de asemenea, întrebări privind responsabilitatea factorilor de decizie anteriori care au contribuit la acumularea acestor datorii colosale.