Ciucu cere insolvența STB: "Asta e rețeta falimentului"

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a solicitat public, într-o conferință de presă susținută luni, 20 iulie 2026, intrarea Societății de Transport București (STB) în insolvență, catalogând situația financiară a companiei drept „dezastruoasă” și un „faliment nedeclarat”. Edilul a subliniat că transportul public nu mai este sustenabil din punct de vedere bugetar pentru municipalitate, afirmând că "asta este rețeta falimentului" și că "singura soluție este insolvența, o perioadă de 2-3 în care să se ia deciziile corecte" pentru a salva compania și a evita colapsul financiar al orașului. Ciucu a cerut directorului general și Consiliului de Administrație al STB să se întrunească de urgență pentru a lua această decizie crucială, avertizând că altfel "nu se va însănătoși, nu are cum".

Situația financiară a STB este alarmantă, cu datorii totale care au atins 1,72 miliarde de lei în 2025, dintre care 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF. Din această sumă, 402 milioane de lei sunt penalități acumulate. Potrivit declarațiilor primarului, aceste datorii către ANAF provin dintr-o decizie a conducerii din anii 2019-2020 de a reține și a nu vira statului TVA-ul și contribuțiile sociale ale angajaților. Ciucu a menționat că, din ianuarie 2025 până în iunie 2026, datoria lunară a STB a fost "de două-trei ori mai mare decât plățile efectuate de Primărie către STB", conform Libertatea. Această acumulare continuă de datorii a transformat situația într-un „bulgăre de zăpadă care nu mai poate fi stăpânit”.

Pe lângă datoriile către ANAF, o altă cauză majoră a situației precare o reprezintă un litigiu comercial cu VFU Pașcani. Pentru o achiziție derulată „iresponsabil, fără acoperire bugetară”, instanța a obligat STB să plătească penalități de 0,5% pe zi. Astfel, un contract inițial de 305 milioane de lei a generat datorii de peste 1 miliard de lei, exclusiv din penalități, potrivit informațiilor prezentate de primarul Ciucu la conferința de presă, citate de HotNews. Această situație subliniază o gestionare defectuoasă a resurselor și a procedurilor de achiziție în anii precedenți.

Primarul Capitalei a adus acuzații grave și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI), structură menită să eficientizeze transportul integrat. Ciucu susține că rapoartele de audit ale STB sunt „vădit trucate”, incluzând „multe costuri care nu au legătură cu învârtitul roții” și contracte „făcute fără logică economică”. El a subliniat că TPBI, care decide "pe unde se învârte roata" și costurile aferente, are 200 de angajați care „dublează” activitatea STB, operând dintr-un „sediu office, de corporație”. Această ineficiență administrativă contribuie la povara financiară a companiei, care acoperă din tarife doar 17-19% din costurile totale, restul fiind susținut prin subvenții din banii bucureștenilor.

Costurile serviciului public de transport STB au fost estimate la 5,6 miliarde de lei anul trecut (2025), o sumă aproape egală cu întregul buget al Capitalei, care a fost de 5,8 miliarde de lei în același an. Această comparație, oferită de Ciucu și preluată de Digi24, evidențiază magnitudinea problemei. Primarul a subliniat că transportul public în București costă de două ori cât bugetul anual al orașului Brașov, iar veniturile încasate de STB sunt "nesemnificative". De asemenea, Ciucu a acuzat "angajări fără număr la recomandarea partidelor, sindicatelor și a rudelor", o practică ce a contribuit la ineficiența și lipsa de performanță a companiei, transformând-o într-o entitate "ținută în viață absolut artificial".

Insolvența, conform primarului, ar proteja angajații, ar opri poprirea conturilor și ar preveni blocarea serviciului de transport public, care este esențial. El a explicat că, printr-un plan de reorganizare aprobat de judecător, o proporție semnificativă a datoriilor ar putea fi ștearsă, așa cum s-a mai întâmplat în alte cazuri. Ciucu a recunoscut că decizia intrării în insolvență nu îi aparține direct, ci Consiliului de Administrație al STB, dar a promis că va discuta cu reprezentanții partidelor politice pentru a obține sprijinul necesar. "Nu înțeleg cum nimeni nu a luat nicio decizie corectă și responsabilă în acești ani", a mai avertizat primarul, trăgând un semnal de alarmă că situația STB, împreună cu Termoenergetica, consumă două treimi din bugetul orașului.

De ce contează

Situația financiară critică a STB are implicații directe și severe pentru toți locuitorii Bucureștiului. Un faliment al companiei ar paraliza transportul public, vital pentru mobilitatea urbană, afectând milioane de navetiști zilnic. Costurile exorbitante ale STB, care aproape egalează bugetul total al Capitalei, deturnează fonduri esențiale de la alte investiții publice în infrastructură, sănătate sau educație. Insolvența, deși o măsură drastică, ar putea oferi o șansă de restructurare și eficientizare, oprind acumularea de penalități și protejând angajații, dar succesul său depinde de un plan de măsuri riguros și de voința politică de a-l implementa.

Următorul pas crucial este decizia Consiliului de Administrație al STB, așteptată în urma solicitării primarului. Dacă insolvența va fi declarată, va urma o perioadă de reorganizare sub supraveghere judiciară, în care se va elabora un plan de măsuri pentru redresarea financiară și operațională a companiei. Acest proces ar putea include restructurarea datoriilor, optimizarea cheltuielilor, revizuirea contractelor și, posibil, o reevaluare a tarifelor sau a subvențiilor. Eșecul de a implementa un plan de reorganizare viabil ar putea duce, în cele din urmă, la falimentul STB, cu consecințe economice și sociale devastatoare pentru Capitală și locuitorii săi.

Rămâne de văzut dacă partidele politice vor susține o astfel de măsură nepopulară, dar considerată necesară de actuala administrație.