Salvarea STB și a salariilor angajaților
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a solicitat public, luni, 20 iulie 2026, conducerii Societății de Transport București (STB) să inițieze de urgență procedura de insolvență a companiei. Edilul a avertizat că aceasta este "singurul instrument prin care poate scăpa chiar de plată integrală a restanțelor" și singura cale pentru a asigura plata salariilor angajaților și a evita falimentul. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la sediul Primăriei Capitalei, unde Ciucu a subliniat gravitatea situației financiare a STB, a cărei datorie principală este către ANAF.
Potrivit Digi24 și HotNews, Ciprian Ciucu a cerut directorului general și Consiliului de Administrație al STB să se întrunească "de îndată, mâine dimineață" (21 iulie) pentru a lua această decizie crucială. "Doar așa o putem salva. Doar așa putem plăti salariile. Doar așa putem evita falimentul orașului", a declarat primarul, citat de ambele publicații. El a adăugat că, fără insolvență, STB va acumula penalități suplimentare masive, care vor continua să crească într-un ritm nesustenabil, având în vedere lipsa fondurilor necesare pentru acoperirea datoriilor curente.
Principala datorie a STB, conform declarațiilor primarului Ciucu, este către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în valoare de peste 400 de miliarde de lei vechi (40 de milioane de lei noi). Această sumă considerabilă, acumulată sub formă de penalități, reprezintă o povară financiară imensă pentru companie. Edilul a explicat că procedura de insolvență, prin aprobarea unui plan de reorganizare de către judecător, ar permite ștergerea unei proporții semnificative din această datorie, un precedent care, potrivit lui Ciucu, "s-a întâmplat acest lucru" în alte cazuri.
Ciucu a accentuat că insolvența este "singurul mecanism legal rămas pentru asanarea financiară și operațională a STB". El a argumentat că această măsură nu doar că ar proteja compania de acumularea ulterioară de penalități, dar ar și asigura continuitatea serviciului de transport public. Blocarea conturilor STB, ca urmare a executărilor silite, ar duce la întreruperea unui serviciu de utilitate publică esențial, cu consecințe grave pentru mobilitatea bucureștenilor. Protejarea angajaților, prin asigurarea plății salariilor, este un alt aspect vital menționat de primar.
Situația financiară precară a STB nu este un fenomen nou, ci rezultatul unor acumulări de datorii și penalități pe parcursul mai multor ani. Comparativ cu alte capitale europene, unde transportul public este adesea subvenționat masiv și operează cu deficite, cazul STB este agravat de o gestionare financiară deficitară și de incapacitatea de a acoperi costurile operaționale din veniturile proprii sau din subvențiile primite. De exemplu, în orașe precum Viena sau Berlin, subvențiile acoperă o parte substanțială din cheltuieli, dar sistemele sunt mult mai eficiente și datoriile istorice sunt gestionate diferit, adesea prin infuzii directe de capital de la autoritățile locale sau naționale.
Criticii managementului STB și ai Primăriei Capitalei au semnalat în trecut lipsa unor strategii pe termen lung pentru modernizarea parcului auto și eficientizarea operațională. Deși au existat investiții în tramvaie noi și autobuze electrice în ultimii ani, cum ar fi cele achiziționate prin fonduri europene în 2023-2024, acestea nu au rezolvat problema fundamentală a datoriilor istorice și a costurilor operaționale ridicate. Un expert în transport public, profesorul Radu Popescu de la Universitatea Politehnică București, a declarat în 2025 că "fără o restructurare profundă și o finanțare predictibilă, STB va rămâne un baril fără fund, indiferent de câte vehicule noi sunt aduse".
**De ce contează**
Decizia de a solicita insolvența STB este crucială pentru milioane de bucureșteni, care depind zilnic de transportul public. O eventuală paralizie a STB ar afecta grav economia orașului, mobilitatea cetățenilor și calitatea vieții. Pe termen lung, o reorganizare reușită ar putea duce la un serviciu de transport mai eficient și mai stabil financiar, cu potențial de modernizare și extindere. Eșecul acestei proceduri, în schimb, ar putea însemna falimentul companiei și o criză majoră a transportului public în Capitală, necesitând soluții de urgență costisitoare și dificil de implementat.
Următorul pas în acest proces va fi reuniunea Consiliului de Administrație al STB, programată pentru marți, 21 iulie, unde se va discuta solicitarea primarului. Este de așteptat ca decizia să fie una dificilă, cu implicații legale și sociale semnificative. Dacă solicitarea de insolvență va fi aprobată de CA și ulterior de instanță, va urma o perioadă de reorganizare sub supraveghere judiciară, cu elaborarea și implementarea unui plan de redresare financiară. Rămâne de văzut dacă acest plan va reuși să asaneze datoriile, să eficientizeze operațiunile și să readucă STB pe un drum sustenabil, asigurând un transport public de calitate pentru București.
Întrebările legate de responsabilitatea pentru datoriile acumulate și de viitorul subvențiilor rămân deschise.