Europarlamentarul contestă realități climatice și legislative
Șoșoacă, dezinformări reprezintă subiectul principal al acestui articol. Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România și europarlamentar, a stârnit recent controverse prin declarații făcute dintr-o piscină, afirmând, printre altele, că România deține „60% din toată apa din Uniunea Europeană” și negând iminența unor taxe pentru fântâni sau apa de ploaie. Mesajul, transmis marți, 21 iulie 2026, dintr-un cadru informal în timpul unei transmisiuni live pe rețelele sociale, dar și într-o emisiune găzduită de o persoană acuzată de pedofilie (care beneficiază de prezumția de nevinovăție), a fost rapid catalogat drept dezinformare de către autoritățile competente.
Intervenția europarlamentarului, începută cu „Sunt aici în piscină, cu apă fără apometru”, a vizat în principal așa-numita răspundere penală pentru românii care dețin fântâni în curte și plata unor impozite pentru irigarea grădinilor. Această temă a generat anterior o serie de speculații și informații false, pe care Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) le-a demontat public. Potrivit ANAR, informația conform căreia oamenii ar urma să plătească taxe sau să fie pedepsiți penal pentru utilizarea apei din fântânile proprii este complet falsă. Instituția a reiterat că cetățenii pot folosi apa din fântâni fără a necesita un aviz de gospodărire a apelor, contrazicând direct afirmațiile doamnei Șoșoacă.
Pe lângă aceste afirmații, Șoșoacă a negat și efectele schimbărilor climatice, susținând că „sunt precipitații de vedeți ce inundații sunt”. Această declarație ignoră rapoartele climatice și impactul real al secetei asupra agriculturii europene. Deși este adevărat că România se confruntă periodic cu inundații severe, cum au fost cele din vara anului 2024, cauzate de ploi torențiale, cantitatea enormă de precipitații căzute într-o singură zi nu contribuie neapărat la irigații sustenabile pe termen lung, ci poate chiar agrava eroziunea solului și pierderea rapidă a apei. Experți în hidrologie de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) au subliniat în repetate rânduri că fluctuațiile extreme de precipitații, de la secetă la inundații, sunt o consecință directă a schimbărilor climatice, afectând disponibilitatea apei pentru agricultură.
Afirmația europarlamentarului privind cele „60% din apele Uniunii Europene” deținute de România nu are nicio bază în datele oficiale. Conform Eurostat, România deține o parte semnificativă din resursele de apă dulce, în special prin Dunăre, însă această proporție este mult sub cifra avansată de Șoșoacă. De exemplu, statisticile din 2023 arată că România contribuie cu aproximativ 4-5% la totalul resurselor de apă dulce regenerabile la nivelul UE, o cifră importantă, dar departe de 60%. O astfel de discrepanță ar fi imposibilă pe continentul european, dat fiind numărul mare de țări membre și de bazine hidrografice. Această exagerare poate fi interpretată ca o tentativă de a minimiza impactul potențial al oricăror reglementări viitoare privind gestionarea apei, prin crearea unei percepții de abundență nelimitată.
Criticile aduse de europarlamentar ministrului Mediului, care nu pot fi reproduse din motive deontologice, fac parte dintr-un tipar de atacuri la adresa instituțiilor și oficialilor care promovează politici de mediu sau de gestionare a resurselor. Astfel de abordări subminează eforturile de conștientizare și adaptare la provocările climatice. Deși Digi24.ro a decis să nu atașeze trimiteri către materialele video ale Dianei Șoșoacă pentru a respecta normele deontologice, aceste materiale sunt disponibile pe paginile de social media ale eurodeputatului și ale partidului SOS România, al cărui lider a fost recent realeasă.
De ce contează
Aceste dezinformări sunt periculoase deoarece subminează încrederea publicului în instituțiile statului și în informațiile bazate pe știință, esențiale pentru gestionarea unor resurse vitale precum apa. Într-o perioadă în care România se confruntă cu provocări climatice reale, de la secetă la inundații, propagarea unor mituri despre abundența nelimitată a apei sau despre taxe imaginare poate descuraja adoptarea unor măsuri responsabile de conservare și utilizare eficientă. Ignorarea schimbărilor climatice și a necesității unor politici de adaptare poate avea consecințe economice și sociale grave, în special pentru sectorul agricol.
Pe viitor, este crucial ca autoritățile, în special Apele Române și Ministerul Mediului, să continue campaniile de informare pentru a contracara eficient dezinformările. De asemenea, partidele politice și liderii de opinie au responsabilitatea de a comunica fapte verificate și de a evita propagarea unor informații false care pot genera panică sau, dimpotrivă, o falsă senzație de securitate. Monitorizarea și sancționarea, acolo unde este cazul, a diseminării intenționate de dezinformare pe platformele sociale ar putea contribui la un spațiu public mai informat și mai responsabil.
Rămâne de văzut cum va evolua discursul public pe tema resurselor de apă și dacă mesajele bazate pe fapte vor reuși să prevaleze în fața celor populiste și nefondate.