Evoluții contrastante în statisticile Eurostat T1 2026
România, performanță reprezintă subiectul principal al acestui articol. România a înregistrat cea mai semnificativă reducere a deficitului guvernamental ajustat sezonier din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2026, coborând de la 7,5% din PIB în T4 2025 la 3,6% din PIB. Această performanță notabilă plasează țara aproape de media europeană și la egalitate cu Germania, conform datelor publicate marți de Eurostat și citate de Agerpres și Mediafax. Cu toate acestea, aceeași sursă indică o creștere a datoriei guvernamentale a României, care a depășit pragul de 60% din PIB, ajungând la 60,1% în T1 2026, de la 59,3% în T4 2025.
Scăderea dramatică a deficitului, de aproape 3,8 puncte procentuale, este cea mai importantă din UE, o performanță similară fiind înregistrată doar de Slovacia, care a coborât de la 7,2% la 3,4% din PIB. Această evoluție reprezintă un salt spectaculos pentru România, care, potrivit Economedia, a ocupat primul loc în UE la cel mai mare deficit bugetar în trei din cele patru trimestre ale anului 2024 și în primele două trimestre din 2025. "Saltul spectaculos s-a produs în primul trimestru din 2026. România este acum pe locul 6, cu 3.6%, la egalitate cu Germania, Malta și Islanda", subliniază Economedia.
La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental ajustat sezonier a scăzut de la 3,4% din PIB în T4 2025 la 3,1% din PIB în T1 2026. Țările cu cele mai mari deficite în T1 2026 au fost Bulgaria (7,6% din PIB), Ungaria (6,6% din PIB), Polonia (5,9% din PIB) și Franța (5,1% din PIB). La polul opus, Cipru a înregistrat un excedent guvernamental de 4,4% din PIB, urmat de Irlanda, cu un excedent de 2,4% din PIB.
Evoluția pozitivă a deficitului României este atribuită, conform Economedia, "aplicării primelor măsuri al Guvernului Bolojan", în special pachetului de reducere a cheltuielilor statului și de creștere a veniturilor, adoptat prin asumarea răspunderii în iulie 2025. Acest pachet includea, printre altele, măsuri de creștere a veniturilor și de eficientizare a cheltuielilor. Cu toate acestea, sursa menționează că "ce nu a reușit încă Guvernul este reforma companiilor de stat și reforma administrativă", un proces blocat de o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR înainte ca legile aferente să treacă de Parlament.
Pe de altă parte, datoria publică a României a continuat să crească. Conform Eurostat, raportul datorie-PIB a urcat la 60,1% din PIB (1.169 miliarde lei) în T1 2026, de la 59,3% din PIB (1.137 miliarde lei) în T4 2025 și 55,8% din PIB (998,186 miliarde lei) în T1 2025. Această creștere de 0,8 puncte procentuale de la un trimestru la altul reprezintă cel mai mic avans înregistrat în rândul statelor membre. Însă, comparativ cu primul trimestru al anului trecut, avansul datoriei României a fost de 4,3 puncte procentuale, o creștere semnificativă, depășită doar de Finlanda (5,5 pp), Bulgaria (4,8 pp) și Polonia (4,5 pp).
În zona euro, raportul datorie-PIB a crescut la 88,9% la finele T1 2026, de la 87,7% la finele T4 2025, iar în UE s-a majorat de la 81,8% la 82,9%. Cele mai mari creșteri trimestriale ale raportului datorie-PIB au fost înregistrate în Ungaria (3,1 pp), Lituania (2,9 pp) și Luxemburg (2,8 pp). La finele primului trimestru, țările cu cea mai mică datorie guvernamentală erau Estonia (25,2%), Danemarca (26,8%), Bulgaria (28,5%) și Luxemburg (29,2%), în timp ce cele mai îndatorate erau Grecia (143,5%), Italia (138,9%) și Franța (117,6%).
De ce contează
Reducerea drastică a deficitului guvernamental este un semnal pozitiv pentru stabilitatea macroeconomică a României și pentru credibilitatea țării pe piețele financiare internaționale. Aceasta ar putea duce la o percepție mai bună din partea agențiilor de rating și la costuri de împrumut mai mici. Însă, depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei guvernamentale, chiar dacă cu o creștere trimestrială mică, rămâne o preocupare majoră. Această situație impune continuarea reformelor structurale și o gestionare fiscală prudentă pentru a evita presiuni suplimentare asupra bugetului pe termen lung și pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice în contextul european.
Concluzie Performanța României în primul trimestru din 2026, cu cea mai mare reducere a deficitului bugetar din UE, demonstrează eficacitatea parțială a măsurilor guvernamentale de consolidare fiscală. Cu toate acestea, provocarea majoră rămâne gestionarea datoriei publice, care a depășit un prag psihologic important. Viitorul va depinde de capacitatea guvernului de a implementa reformele structurale amânate, în special în ceea ce privește companiile de stat și administrația publică, și de a menține o disciplină fiscală riguroasă.
Presiunile politice, cum ar fi moțiunea de cenzură menționată de Economedia, ar putea complica eforturile de reformă, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a acestor îmbunătățiri fiscale.