Scandal juridic și sindical pe marginea reformei salariale
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a anunțat, marți, 21 iulie 2026, că va formula recurs împotriva deciziei Curții de Apel București (CAB) de suspendare a procedurii privind proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Instituția acuză că hotărârea a fost pronunțată în aceeași zi cu înregistrarea dosarului, fără ca ministerul să fie citat, ceea ce a împiedicat prezentarea apărărilor. "Cauza a fost soluţionată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât, ceea ce a făcut imposibilă prezentarea acestuia în faţa instanţei şi exercitarea dreptului la apărare", se arată într-un comunicat al MMFTSS, citat de HotNews și Agerpres.
Decizia CAB a venit în urma unei solicitări formulate de Federația Sanitas, care a susținut că proiectul de lege nu poate continua traseul legislativ din cauza unei "vădite aparențe de nelegalitate" în inițierea demersului legislativ (Libertatea). Reprezentanții Sanitas, citați de HotNews, au indicat că instanța a constatat această aparență de nelegalitate în cadrul procedurii ordonanței președințiale. Cu toate acestea, Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a precizat că nu intenționa să promoveze un proiect de lege în această perioadă, ci doar să desfășoare consultări și activități de fundamentare tehnică, esențiale pentru reforma prevăzută prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit comunicatului MMFTSS, rolul ministerului era de a asigura un suport tehnic și metodologic, bazat pe consultări ample, pentru a oferi o fundamentare solidă a viitoarei reforme. Aceste demersuri sunt cruciale pentru îndeplinirea unui jalon important din PNRR, a cărui nerespectare ar atrage o penalitate de 770 milioane euro. Oficialii ministerului au subliniat că, în contextul situației constituționale a Guvernului, aflat în exercitarea atribuțiilor cu competențe limitate, MMFTSS nu ar fi putut oricum să parcurgă toate etapele procedurale prevăzute de lege pentru un proiect legislativ, cum ar fi procedura transparenței decizionale, avizarea interministerială și adoptarea în ședința de Guvern (Agerpres).
Ministerul Muncii a argumentat că suspendarea dispusă de instanță vizează strict procedura formală de inițiere, promovare și adoptare a proiectului de act normativ, și nu exercitarea atribuțiilor legale ale ministerului în materia dialogului social. Prin urmare, consultările și dezbaterile tehnice cu partenerii sociali pot continua, deoarece acestea nu echivalează cu încălcarea măsurii dispuse de instanță, atâta timp cât nu sunt urmate de continuarea procedurilor de inițiere și adoptare a proiectului de lege. "Organizăm consultări, dezbateri tehnice sau întâlniri cu parteneri sociali, acestea reprezintă activități de analiză și fundamentare care nu modifică situația juridică avută în vedere de instanță și nu conduc, prin ele însele, la promovarea unui proiect de lege inițiat, promovat și adoptat de Guvern", a explicat ministerul, conform Digi24.
Pe 17 iulie 2026, Ministerul Muncii a publicat spre consultare noua variantă a proiectului legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, susținând că salariile nu vor scădea. Proiectul prevedea șase gradații în funcție de vechimea în muncă, cu majorări ale salariului de bază între 2,5% și 7,5% (Libertatea). Totuși, Federația "Solidaritatea Sanitară" a transmis că, deși noul proiect preia o parte din solicitările anterioare, menține prevederi care duc la diminuarea unor drepturi salariale pentru o parte importantă a personalului din Sănătate. Aceste critici au fost susținute și de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație "Spiru Haret", care au calificat proiectul drept "o nouă ofensă adusă personalului din învățământ".
Sindicaliștii din Educație au subliniat că proiectul ignoră legea adoptată după greva generală din 2023 privind salariul profesorului debutant și promisiunea ca salariul maxim al unui profesor din preuniversitar cu gradul I și vechime maximă să fie egal cu cel al unui medic specialist. Ei au cerut Parlamentului să corecteze această "gravă nedreptate", avertizând că un vot pentru această lege ar fi un vot "împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor noștri" (Libertatea).
Este important de menționat că, potrivit Constituției României, dreptul constituțional de inițiativă legislativă aparține senatorilor și deputaților, aceștia fiind cei care pot decide dacă preiau munca de fundamentare a ministerului și dacă susțin forma și conținutul în cadrul procedurii legislative parlamentare (Agerpres, HotNews). Această precizare a fost făcută de minister pentru a sublinia că demersurile sale erau de natură tehnică, nu legislativă directă.
Contextul european al acestei reforme salariale este dat de angajamentele României în cadrul PNRR, care vizează modernizarea administrației publice și eficientizarea cheltuielilor. În 2022, Comisia Europeană a subliniat importanța unei reforme cuprinzătoare a sistemului de salarizare din sectorul public pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea financiară. Comparativ cu alte state membre UE, România se confruntă cu o fragmentare a grilelor de salarizare și cu discrepanțe semnificative între sectoare, ceea ce a generat tensiuni sociale repetate, culminând cu greva generală din educație din 2023, unde cererile de majorare salarială au fost un punct central.
În 2024, deficitul bugetar al României a atins un nivel de 5,7% din PIB, conform datelor Eurostat, ceea ce pune o presiune suplimentară pe gestionarea cheltuielilor cu personalul. O reformă salarială coerentă și echitabilă este vitală pentru stabilitatea macroeconomică și pentru atragerea și retenția personalului calificat în sectoarele publice esențiale, cum ar fi sănătatea și educația. Fără o abordare strategică, riscul de exod al creierelor și de degradare a serviciilor publice rămâne ridicat.
De ce contează
Această dispută juridică și sindicală privind Legea Salarizării are implicații profunde pentru stabilitatea socială și economică a României. Blocarea procedurii de consultare publică poate întârzia implementarea PNRR, atrăgând penalități financiare semnificative de 770 milioane euro. Mai mult, incertitudinea legislativă afectează direct veniturile a sute de mii de angajați din sectorul public, de la medici și asistenți medicali, la profesori și funcționari, alimentând nemulțumirile sociale deja existente. O reformă salarială clară și echitabilă este esențială pentru a asigura predictibilitatea și pentru a pune capăt grevelor și protestelor care perturbă serviciile publice vitale, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor.
În concluzie, Ministerul Muncii va ataca decizia Curții de Apel București cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, invocând nerespectarea procedurii de citare. Deși ministerul susține că hotărârea nu împiedică continuarea dialogului social și a activităților de fundamentare tehnică, Federația Sanitas și sindicatele din Educație rămân ferme pe poziții, considerând că proiectul, în forma actuală, este nelegal și dezavantajos pentru angajați. Rămâne de văzut cum va evolua recursul și dacă instanța superioară va confirma sau infirma decizia inițială.
Între timp, presiunea pentru respectarea jaloanelor din PNRR și pentru găsirea unei soluții care să împace cerințele sindicale cu constrângerile bugetare și legislative va continua să crească, având în vedere că legea salarizării ar trebui să intre în vigoare pe 1 decembrie 2026.