El Nino intensifică amenințarea asupra recifelor australiene
Marea Barieră de Corali din Australia se confruntă cu o amenințare iminentă de colaps ecosistemic, avertizează oamenii de știință, în contextul intensificării fenomenului climatic El Nino. Un nou episod sever de albire ar putea afecta grav echilibrul celui mai mare ecosistem coraligen de pe planetă, conform declarațiilor făcute la o conferință de la Auckland, Noua Zeelandă, și raportate de Le Figaro și revista Oceanographic.
Morgan Pratchett, cercetător în ecologie la Universitatea James Cook din Australia, a subliniat că „este foarte probabil să asistăm la un eveniment de albire masiv, foarte grav și la scară largă pe Marea Barieră de Corali”. Această predicție este deosebit de îngrijorătoare pentru o destinație turistică populară, considerată cea mai mare structură vie din lume, și vine după un episod dramatic de albire înregistrat deja în perioada 2024-2025. Pratchett nu exclude scenariul în care „următoarea perturbare majoră să ducă la extincții localizate ale speciilor (…) și la colapsul pe scară largă al ecosistemului”.
Fenomenul El Nino, o variație naturală a climei, este cauza principală, determinând încălzirea temperaturilor la suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Această încălzire afectează direct coralii, care depind de o relație simbiotică cu un tip de alge fotosintetice. Aceste alge trăiesc în structura coralului, îi furnizează nutrienți și îi conferă culorile caracteristice. Când apa mării se încălzește excesiv, algele sunt eliminate, lăsând coralii albicioși și vulnerabili, un fenomen cunoscut sub numele de albire. Fără această sursă vitală de hrană, coralii devin slăbiți și pot muri dacă temperaturile ridicate persistă o perioadă îndelungată, așa cum a explicat revista Oceanographic.
Pe lângă încălzirea oceanelor, specialiștii indică și acidificarea mărilor, cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră, drept un factor major care amenință viitorul recifelor de corali la nivel global. Această acidificare reduce disponibilitatea carbonatului de calciu, esențial pentru construirea scheletului coralilor. Un studiu din 2023, publicat în Nature Climate Change, a arătat că peste 90% din recifele de corali din lume sunt deja afectate de o combinație de stres termic și acidificare, iar proiecțiile pentru 2050 indică o deteriorare aproape universală fără măsuri drastice.
Profesorul Ove Hoegh-Guldberg de la Universitatea din Queensland, Australia, specialist în studii marine, a criticat vehement inacțiunea guvernelor la nivel internațional. La conferința de la Auckland, el a avertizat că ritmul lent al măsurilor adoptate pentru combaterea schimbărilor climatice amenință viitorul recifelor de corali din întreaga lume. „Acesta ar putea fi preludiul dispariției omenirii”, a insistat el, comparând situația actuală cu scufundarea Titanicului: „Nava începe să se scufunde foarte clar, iar noi nu vedem asta.” Această metaforă puternică subliniază urgența situației și lipsa de conștientizare generală asupra gravității problemei.
Marea Barieră de Corali, care se întinde pe aproximativ 2.300 de kilometri și adăpostește o biodiversitate impresionantă, este inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Valoarea sa ecologică și economică este imensă, contribuind semnificativ la turismul australian și susținând numeroase specii marine, inclusiv pești, broaște țestoase și dugongi. Potrivit datelor publicate de Great Barrier Reef Marine Park Authority în 2022, ecosistemul generează anual venituri de peste 6 miliarde de dolari australieni și susține aproximativ 64.000 de locuri de muncă, majoritatea în turism și pescuit. Orice degradare majoră ar avea consecințe devastatoare pentru economiile locale și naționale.
Deși ambele surse, Le Figaro și Oceanographic, converg în a sublinia gravitatea situației și avertismentele oamenilor de știință, revista Oceanographic adaugă o perspectivă mai amplă asupra factorilor de amenințare, incluzând explicit acidificarea mărilor, pe lângă încălzirea oceanelor. Aceasta completează imaginea cauzelor complexe care duc la degradarea recifelor, oferind o înțelegere mai nuanțată a provocărilor. De asemenea, ambele publicații citează aceleași figuri cheie, Morgan Pratchett și Ove Hoegh-Guldberg, confirmând consensul științific asupra urgenței.
Criticile aduse guvernelor de către profesorul Hoegh-Guldberg reflectă o frustrare larg răspândită în comunitatea științifică față de progresul lent în adoptarea politicilor de reducere a emisiilor. Un raport al ONU din 2021 a indicat că angajamentele climatice actuale ale țărilor sunt insuficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, o țintă considerată crucială pentru supraviețuirea recifelor de corali. Fără o acțiune climatică decisivă, inclusiv tranziția rapidă către energii regenerabile și reducerea poluării, viitorul acestor ecosisteme unice rămâne incert.
De ce contează
Degradarea Marii Bariere de Corali și a altor recife la nivel global are implicații profunde, nu doar ecologice, ci și economice și sociale. Aceste ecosisteme sunt esențiale pentru biodiversitatea marină, oferind habitat pentru o multitudine de specii și protejând zonele de coastă de eroziune. Colapsul lor ar duce la pierderea unor resurse alimentare vitale, afectând comunitățile de pescari, și ar distruge o atracție turistică majoră, cu impact negativ asupra economiilor locale care depind de ea. Mai mult, pierderea recifelor de corali este un semnal de alarmă global privind starea ecosistemelor planetare și consecințele inacțiunii climatice asupra vieții umane.
Viitorul Marii Bariere de Corali depinde în mare măsură de evoluția temperaturilor globale și de măsurile adoptate pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice. Deși guvernele australiene au implementat diverse programe de management și restaurare, cum ar fi „Reef 2050 Long-Term Sustainability Plan” lansat în 2015, eficacitatea acestora este subminată de impactul fenomenelor climatice globale. Oamenii de știință subliniază că fără o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial, aceste eforturi locale vor fi insuficiente.
Prin urmare, întrebarea fundamentală rămâne dacă se va atinge un consens internațional suficient de puternic pentru a implementa politici climatice ambițioase care să salveze nu doar Marea Barieră de Corali, ci și numeroase alte ecosisteme critice aflate sub amenințare.