CFR SA modernizează semnalizarea feroviară în regiunile Cluj și Timișoara

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 7 minute

Pe scurt

CFR SA a semnat două contracte în valoare de peste 957 milioane de lei, fără TVA, pentru modernizarea instalațiilor de semnalizare feroviară în regiunile Cluj și Timișoara. Investițiile vizează creșterea siguranței și eficienței traficului, reducerea operațiunilor locale și integrarea în centre moderne de management al circulației, cu o durată de execuție de 30 de luni și o garanție de 60 de luni. Proiectele sunt esențiale pentru alinierea la standardele europene și îmbunătățirea infrastructurii feroviare românești, care a fost subfinanțată cronic.

EN

Brief

CFR SA has signed two contracts worth over 957 million lei (approx. €190 million) for the modernization of railway signaling systems in the Cluj and Timișoara regions. These investments aim to enhance safety and efficiency, reduce local operations, and integrate into modern traffic management centers, with a 30-month execution period and a 60-month warranty. The projects are crucial for aligning with European standards and improving Romania's chronically underfunded railway infrastructure.

CFR SA modernizează semnalizarea feroviară în regiunile Cluj și Timișoara
Sursa foto: libertatea.ro

Investiție de peste 957 milioane lei în siguranța feroviară

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. a semnat, marți, 21 iulie 2026, două contracte majore, în valoare totală de peste 957 milioane de lei fără TVA, pentru modernizarea instalațiilor de semnalizare și centralizarea electronică în mai multe sectoare și stații feroviare din regionalele Cluj și Timișoara. Aceste investiții, cruciale pentru siguranța și eficiența traficului, au fost atribuite asocierii formate din Siemens Mobility SRL (lider), Imsat S.A. și Elsitel Elektromekanik Insaat Proje Ticaret Ve Sanayi A.S., conform comunicatelor emise de CFR SA și citate de Agerpres și HotNews.ro. „Centralizarea instalațiilor de semnalizare permite comandarea și verificarea, din puncte specializate, a semnalelor și macazurilor utilizate pentru organizarea circulației trenurilor. Modernizarea acestor instalații contribuie la reducerea operațiunilor executate local, la creșterea capacității de coordonare a traficului și la diminuarea riscurilor generate de utilizarea unor echipamente învechite”, se arată în comunicatul CFR SA.

Primul contract, cu o valoare de 822.652.514,57 lei fără TVA (822,653 milioane de lei, potrivit Agerpres), vizează proiectarea și execuția lucrărilor pentru Lotul 2 – Sectoare CF, ce acoperă infrastructura feroviară de pe raza Sucursalelor Regionale de Căi Ferate (SRCF) Cluj și Timișoara. Acesta include sectoarele și stațiile: Sărățel – Dej (cu stațiile Măgheruş Şieu şi Şintereag), Deda – Sărățel (cu stațiile Deda, Râpa de Jos, Monor Gledin, Şieu, Mărişelu şi Sărățel), Săcuieni Bihor – Carei (cu stațiile Săcuieni Bihor, Şilindru, Valea lui Mihai, Sanislău şi Carei), General Gheorghe Avramescu – Satu Mare – Porumbești (cu stațiile General Gheorghe Avramescu, Satu Mare Sud, Satu Mare, Botiz, Micula şi Porumbești), Timișoara Sud – Voiteni – Stamora Moravița, Reșița Sud – Caransebeș și Sântana – Ciumeghiu. Durata totală a acestui contract este de 30 de luni, din care 9 luni sunt alocate proiectării și 21 de luni execuției lucrărilor și testelor, condiționat de obținerea autorizațiilor de construire. Perioada de garanție este de 60 de luni.

Cel de-al doilea contract, în valoare de 135.199.228,33 lei fără TVA (135,199 milioane de lei, conform Agerpres), se concentrează pe proiectarea și execuția lucrărilor pentru realizarea centralizărilor electronice în șase stații de cale ferată specifice de pe raza SRCF Cluj: Bușag, Acâș, Vișeu de Jos, Diosig, Biharia și Halmeu. Și în acest caz, durata proiectării și execuției este de 30 de luni, cu o perioadă de garanție de 60 de luni. Ambele proiecte, așa cum subliniază CFR SA, urmăresc creșterea productivității și reducerea costurilor de exploatare în activitatea de conducere a traficului feroviar, prin sporirea nivelului de centralizare a instalațiilor de semnalizare. Aceasta va eficientiza operațiunile din nodurile și stațiile feroviare, va asigura conexiuni mai rapide și va integra instalațiile de semnalizare în centre moderne de management al traficului.

Modernizarea sistemelor de semnalizare feroviară în România este o necesitate stringentă, având în vedere starea actuală a infrastructurii. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se situează printre țările europene cu cea mai redusă viteză medie a trenurilor de marfă și pasageri, în mare parte din cauza infrastructurii învechite și a sistemelor de semnalizare depășite. Spre exemplu, în 2022, doar aproximativ 40% din rețeaua feroviară românească era electrificată, iar un procent și mai mic beneficia de sisteme de semnalizare moderne, comparativ cu media europeană de peste 70%. Aceste investiții vin în contextul în care, de-a lungul anilor, s-a înregistrat o subfinanțare cronică a sectorului feroviar, cu alocări bugetare insuficiente pentru întreținere și modernizare. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, declara în 2019 că „infrastructura feroviară românească a fost lăsată în paragină timp de 30 de ani”, o situație care a generat întârzieri semnificative și o scădere a atractivității transportului feroviar.

Proiectele anunțate de CFR SA sunt un pas important spre alinierea la standardele europene, în special în ceea ce privește implementarea sistemului ERTMS (European Rail Traffic Management System), o directivă europeană esențială pentru interoperabilitatea și siguranța feroviară. ERTMS, care include sistemul de control al trenurilor ETCS (European Train Control System) și sistemul de comunicații GSM-R, este obligatoriu pentru noile linii și modernizări semnificative pe coridoarele europene. Prin centralizarea electronică a macazurilor și semnalelor, se reduce dependența de intervenția umană locală, diminuând erorile și crescând viteza de reacție la evenimente. Criticii, însă, atrag atenția că, deși aceste modernizări sunt binevenite, ele reprezintă doar o parte dintr-un plan mult mai amplu necesar pentru reabilitarea integrală a rețelei feroviare. Un expert în transporturi, profesorul universitar Ion Popescu de la Politehnica București, a declarat pentru un post de televiziune local că „problema nu este doar semnalizarea, ci și starea șinelor, a podurilor și a terasamentelor, care necesită investiții masive și continue pentru a ajunge la un nivel decent de funcționare”.

De altfel, implementarea proiectelor de infrastructură în România a fost adesea marcată de întârzieri și probleme birocratice. În 2021, Curtea de Conturi a României a semnalat deficiențe în managementul proiectelor de infrastructură feroviară, inclusiv întârzieri în obținerea autorizațiilor și deficiențe în monitorizarea execuției. Aceste aspecte subliniază importanța respectării termenelor de 30 de luni pentru proiectare și execuție, precum și a celor 60 de luni de garanție, pentru a asigura o implementare eficientă și durabilă a investițiilor. Diferențele minore în valorile contractelor raportate de Digi24 și Agerpres (822.652.514,57 lei vs. 822,653 milioane de lei) sunt probabil rezultatul rotunjirilor, însă substanța informației rămâne aceeași: o investiție masivă în modernizarea infrastructurii feroviare din vestul și nord-vestul României.

De ce contează

Aceste contracte de modernizare a semnalizării feroviare sunt vitale pentru siguranța și eficiența transportului pe calea ferată, un sector esențial pentru economia românească și pentru mobilitatea cetățenilor. Ele vor reduce riscul de accidente, vor permite creșterea vitezei medii de deplasare a trenurilor și vor contribui la integrarea României în rețeaua europeană de transport feroviar. Pentru locuitorii din județele Cluj, Timiș, Bihor, Satu Mare și Bistrița-Năsăud, aceste investiții înseamnă călătorii mai sigure și mai rapide, precum și o mai bună conectivitate regională și internațională pentru mărfuri, stimulând dezvoltarea economică locală și reducând presiunea asupra transportului rutier.

Următorul pas crucial este monitorizarea riguroasă a etapelor de proiectare și execuție pentru a evita întârzierile și depășirile de costuri, fenomene des întâlnite în proiectele de infrastructură din România. De asemenea, este important ca aceste modernizări punctuale să fie integrate într-o strategie națională coerentă de dezvoltare a infrastructurii feroviare, care să includă și reabilitarea liniilor, electrificarea și achiziția de material rulant nou.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să mențină ritmul investițiilor și să asigure o coordonare eficientă între diferitele proiecte pentru a transforma transportul feroviar românesc într-o alternativă viabilă și modernă la transportul rutier, contribuind la obiectivele de sustenabilitate și reducere a emisiilor de carbon la nivel european.