Fraude de 4 milioane de euro cu fonduri europene
Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a efectuat marți, 21 iulie 2026, șapte percheziții în România, vizând un spital și un consiliu județean din regiunea Muntenia, dar și mai multe societăți comerciale și domiciliile unor suspecți. Acțiunea face parte dintr-o anchetă amplă privind suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu, legate de un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Potrivit unui comunicat al EPPO, ancheta se concentrează pe achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii infecțiilor asociate actului medical, cunoscute și sub denumirea de infecții nosocomiale.
Investigația a relevat indicii solide că bugetul proiectului ar fi fost umflat artificial, prin manipularea valorii estimate a echipamentelor și materialelor medicale. Procurorii europeni suspectează că documentația folosită pentru fundamentarea valorii proiectului ar fi inclus aproape 70 de oferte de preț neautentice, utilizate pentru a justifica costurile supraevaluate. Acest mecanism ar fi permis o deturnare semnificativă de fonduri europene, cu un impact direct asupra calității și eficienței cheltuirii banilor publici, destinați inițial îmbunătățirii sistemului sanitar românesc.
Cazul a fost inițial sesizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), ceea ce subliniază colaborarea dintre instituțiile naționale și cele europene în combaterea fraudei cu fonduri UE. Ulterior, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis un raport detaliat privind suspiciunile de fraudă și a oferit sprijin operațional pe parcursul investigației. Această coordonare este esențială, având în vedere complexitatea cazurilor de fraudă transfrontalieră și necesitatea expertizei specializate.
La desfășurarea perchezițiilor au participat diverse structuri de sprijin, inclusiv structura EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, serviciile de investigare a criminalității economice din Cluj și București (I.P.J. Cluj, D.G.P.M.B.), precum și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române. Această mobilizare amplă de forțe demonstrează seriozitatea cu care EPPO abordează cazurile de fraudă cu fonduri europene, în special cele care vizează sectoare sensibile precum sănătatea publică.
Deși EPPO nu a făcut publice, deocamdată, numele instituțiilor sau ale persoanelor implicate, nici nu a oferit informații privind eventuale măsuri preventive sau prejudiciul exact, ancheta este în plină desfășurare. Sumele în joc, de 4 milioane de euro, reprezintă o parte din Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, un instrument vital pentru statele membre în procesul de recuperare economică post-pandemie și de modernizare a infrastructurilor, inclusiv a celei medicale. Astfel de fraude subminează încrederea publicului în utilizarea responsabilă a fondurilor europene și afectează direct capacitatea României de a atinge obiectivele stabilite prin PNRR.
Contextul acestor percheziții este unul în care România se confruntă constant cu provocări legate de integritatea în achizițiile publice, mai ales în sectorul sanitar. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2023 privind statul de drept, România a înregistrat progrese în lupta împotriva corupției, dar persistă vulnerabilități, în special în ceea ce privește implementarea proiectelor cu fonduri europene. Un studiu din 2022 al Transparency International România indica faptul că sectorul sănătății este perceput ca fiind unul dintre cele mai expuse riscurilor de corupție, cu un procent de peste 60% dintre respondenți semnalând nereguli în achizițiile de echipamente medicale.
Infecțiile nosocomiale, a căror reducere era scopul declarat al proiectului, reprezintă o problemă majoră în spitalele românești. Conform datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din 2021, rata infecțiilor asociate asistenței medicale în România era considerabil mai mare decât media europeană, ajungând la aproximativ 6-7% în anumite secții, comparativ cu o medie UE de sub 5%. Această situație critică face ca orice fraudă care deturnează fonduri destinate combaterii acestor infecții să aibă consecințe directe și grave asupra sănătății publice și a siguranței pacienților. Supraevaluarea contractelor și achiziționarea de echipamente sub standardele necesare pot agrava și mai mult această problemă, în loc să o rezolve.
Un aspect esențial al rolului EPPO este capacitatea sa de a investiga și urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, depășind jurisdicțiile naționale. Această autonomie permite o abordare mai eficientă și o coordonare superioară în cazurile de fraudă transfrontalieră, care adesea implică rețele complexe și scheme sofisticate. Spre deosebire de OLAF, care are doar atribuții administrative și de investigație, EPPO poate iniția acțiuni penale și poate duce cazurile în instanță, un avantaj crucial în recuperarea prejudiciilor și tragerea la răspundere a celor vinovați. Acest dosar este un exemplu clar al modului în care EPPO intervine direct în statele membre pentru a proteja bugetul UE.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru lupta împotriva corupției și a fraudei cu fonduri europene în România. Deturnarea celor 4 milioane de euro din PNRR, destinate reducerii infecțiilor nosocomiale, are implicații grave. În primul rând, subminează eforturile de modernizare a sistemului sanitar, lăsând pacienții expuși la riscuri crescute. În al doilea rând, erodează încrederea publică în capacitatea autorităților de a gestiona fondurile europene și de a asigura integritatea proceselor de achiziții. În plus, succesul anchetei EPPO ar putea trimite un semnal puternic că România nu mai este un teren fertil pentru fraudarea banilor UE, contribuind la o mai bună guvernanță și transparență.
Ancheta Parchetului European va continua cu audieri și analizarea probelor ridicate în timpul perchezițiilor. Următorul pas va fi, probabil, punerea sub acuzare a persoanelor și entităților implicate, urmată de un proces penal, dacă probele vor susține acuzațiile de fraudă și abuz în serviciu. Este de așteptat ca EPPO să depună eforturi considerabile pentru recuperarea prejudiciului, o prioritate majoră în toate cazurile sale. De asemenea, acest caz ar putea servi drept precedent pentru o monitorizare mai strictă a implementării PNRR în România și în alte state membre, consolidând rolul EPPO în protejarea bugetului Uniunii Europene.
Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor colabora pe deplin pentru a asigura o investigație rapidă și transparentă, contribuind la restabilirea încrederii publice.