Scandal medical la Iași și Brașov, cu peste 200 de acuzații
Doi medici cardiologi, unul din Iași și altul din Brașov, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzația că ar fi implantat pacienților stimulatoare și defibrilatoare cardiace reutilizate, unele provenind de la persoane decedate. Dosarul, care vizează peste 200 de acte materiale de abuz în serviciu, a fost înaintat Tribunalului Iași pentru judecare. Ancheta, declanșată în februarie 2023, a scos la iveală un mecanism complex care ar fi pus în pericol sănătatea a numeroși pacienți și ar fi produs un prejudiciu semnificativ unui spital din Iași.
Potrivit rechizitoriului, medicul primar de la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași, identificat de presă ca fiind Dan Nicolae Tesloianu, este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, cu 185 de acte materiale, și de luare de mită. Cel de-al doilea inculpat, medic cardiolog la un spital din Brașov, numit anterior Eduard Belu, este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu, cu 24 de acte materiale. Comunicatul actual al Ministerului Public nu menționează numele inculpaților, dar detaliază acuzațiile grave care planează asupra lor, inclusiv modul în care ar fi fost obținute și reutilizate dispozitivele.
Procurorii susțin că, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, medicul din Iași ar fi implantat celor 185 de pacienți dispozitive medicale de unică folosință – stimulatoare și defibrilatoare cardiace – care fuseseră extrase de la cadavre sau a căror proveniență nu a putut fi stabilită. Aceste dispozitive ar fi fost reutilizate și resterilizate, o practică interzisă de legislația în vigoare și de recomandările clare ale producătorilor, care specifică faptul că sunt de unică folosință și nu trebuie refolosite. Această acțiune ar fi ignorat riscul producerii unor complicații grave sau chiar al decesului, în special pentru pacienții vârstnici sau cu alte afecțiuni, așa cum a indicat și Ministerul Sănătății, menționând riscuri toxice legate de oxidul de etilenă folosit la sterilizare și posibile incompatibilități materiale.
Consecințele acestor fapte, conform anchetatorilor, includ prejudicierea Spitalului din Iași cu suma de 2.076.505,62 lei, afectarea dreptului fundamental la sănătate al pacienților și încălcarea dreptului acestora de a fi informați corect înainte de intervențiile medicale. Un număr semnificativ de pacienți s-au constituit deja părți civile în dosarul penal, solicitând despăgubiri pentru prejudiciile suferite. Această situație subliniază importanța respectării drepturilor pacienților, inclusiv a consimțământului informat, care este o condiție esențială a oricărei intervenții medicale legitime, conform legislației românești.
Rechizitoriul descrie o rețea prin care medicul din Iași ar fi obținut dispozitivele cardiace implantabile. Acesta ar fi „operaționalizat o rețea formată din cadre medicale” care îi furnizau dispozitive, inclusiv unele extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul prealabil al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor. Medicul din Brașov ar fi furnizat, în 24 de rânduri, prin colete, echipamente medicale de unică folosință a căror sursă nu era cunoscută, unele fiind nesterilizate sau cu termenul de valabilitate expirat, în perioada iulie 2018 – martie 2022. Aceste dispozitive nu erau înregistrate în gestiunea spitalului din Iași, nu aveau documente de proveniență, avize de conformitate de la Ministerul Sănătății, certificate de garanție sau dovezi de sterilizare conform procedurilor legale, eludând circuitul intern obligatoriu prin farmacia unității medicale.
Una dintre cele mai grave acuzații este că o mare parte dintre intervențiile chirurgicale nu ar fi avut justificare medicală. Procurorii susțin că acestea ar fi fost realizate „fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică” afecțiunilor care ar fi justificat implantarea. Mai mult, unele defibrilatoare, destinate prevenirii morții cardiace subite, ar fi fost implantate fără o indicație clinică reală, expunând pacienții la riscuri considerabile. Această practică este deosebit de periculoasă, având în vedere că infecțiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot fi severe, de la forme localizate la infecții invazive, punând viața în pericol.
În plus, anchetatorii arată că medicul din Iași ar fi delegat unele intervenții unor medici din subordine sau rezidenți care nu aveau competențele profesionale necesare în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile. Această delegare ar fi avut scopul de a evita o eventuală răspundere personală pentru infecțiile postoperatorii sau problemele de funcționare ale aparatelor. În anumite cazuri, medicul ar fi promis să-și asume actele medicale, dar ar fi refuzat ulterior să semneze documentele relevante, transferând implicit riscul asupra colegilor mai puțin experimentați.
O altă acuzație gravă se referă la modul în care ar fi fost obținut consimțământul pacienților. Procurorii susțin că formularele de consimțământ informat ar fi fost modificate după semnare, prin adăugarea de mențiuni scrise de mână, potrivit cărora pacienții ar fi fost de acord cu implantarea unor dispozitive extrase de la persoane decedate. Aceste informații cruciale nu le-ar fi fost comunicate în prealabil, iar în majoritatea cazurilor, consimțământul nu ar fi fost cerut efectiv, ci obținut doar formal. Nici aparținătorilor persoanelor decedate nu li s-ar fi solicitat acordul pentru extragerea și reutilizarea dispozitivelor, încălcând astfel normele etice și legale privind prelevarea de organe și țesuturi.
Pe lângă acuzațiile de abuz în serviciu, medicul din Iași este trimis în judecată și pentru luare de mită. Anchetatorii susțin că, la 28 noiembrie 2022, acesta ar fi primit în cabinetul său din spital o bancnotă de 100 de lei de la o pacientă aflată în scaun cu rotile, bani care, potrivit anchetei, „nu i se cuveneau (cu titlu de mită), pentru activitățile prestate”. Această acuzație subliniază o posibilă încălcare a integrității profesionale și a eticii medicale, adăugându-se la gravitatea faptelor reținute în sarcina sa. Procurorul de caz a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile și imobile ale celor doi inculpați.
De ce contează
Acest caz este de o importanță majoră pentru sistemul medical românesc, deoarece scoate la iveală vulnerabilități grave în ceea ce privește siguranța pacienților, etica medicală și integritatea profesională. Reutilizarea dispozitivelor medicale de unică folosință, în special a celor extrase de la cadavre și nesterilizate corespunzător, expune pacienții la riscuri enorme de infecții, disfuncții ale aparatelor și complicații grave. Prejudiciul adus spitalului și încălcarea dreptului la informare subminează încrederea publicului în sistemul de sănătate. Un astfel de scandal poate duce la o reevaluare a protocoalelor medicale și la o mai bună supraveghere a achiziției și utilizării echipamentelor medicale, în special a celor de înaltă tehnologie.
Concluzie Trimiterea în judecată a celor doi medici reprezintă un pas important în eforturile de combatere a corupției și a practicilor medicale neetice. Este esențial ca instanțele să analizeze cu celeritate și imparțialitate probele prezentate, pentru a stabili adevărul și a aplica sancțiunile legale corespunzătoare. Acest proces va trimite un semnal clar că astfel de abateri nu sunt tolerate și va contribui la restabilirea încrederii pacienților în sistemul medical. Pe lângă aspectele penale, cazul ar trebui să declanșeze o analiză aprofundată la nivel instituțional, atât în spitalele vizate, cât și la nivelul Ministerului Sănătății, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații și pentru a consolida controalele interne și externe.
Cei doi medici beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.