Critici la adresa luptei anticorupție și a Parchetului European
Un mesaj al președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, transmis cu ocazia Zilei Justiției la începutul lunii iulie 2026, a generat un ecou considerabil în Grecia, unde a fost interpretat drept o condamnare indirectă a practicilor asociate cu perioada în care Laura Codruța Kovesi a condus Direcția Națională Anticorupție (DNA) și, ulterior, Parchetul European (EPPO). Această interpretare a fost publicată de Sofia Voultepsi, deputată a partidului Noua Democrație și jurnalistă, în cotidianul grec „To Manifesto”, preluat de Rador Radio România. Voultepsi a susținut că discursul Savonea reprezintă o critică la adresa „metodelor Kovesi”, acuzând că justiția ar fi fost transformată într-un instrument de intimidare.
Lia Savonea nu a menționat explicit numele Laurei Codruța Kovesi sau Parchetul European în discursul său, însă a avertizat asupra riscului ca lupta împotriva corupției să fie purtată prin mijloace care afectează drepturile fundamentale și garanțiile unui proces echitabil. „Experiențele ultimelor decenii ne-au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil”, a declarat șefa ÎCCJ. Ea a subliniat că nicio cauză nu poate justifica afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau plasarea eficienței instituționale deasupra drepturilor și libertăților fundamentale. Un alt pasaj invocat de publicația greacă este cel în care Savonea afirmă că „o justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere”.
Contextul în care apare acest articol în Grecia este ancheta Parchetului European privind presupusa implicare a unor politicieni greci în scandalul OPEKEPE (agenția greacă de plăți în agricultură), acuzată de acordarea unor subvenții pe baza unor declarații fictive. Această investigație a provocat un conflict politic major în Grecia, iar Sofia Voultepsi a prezentat mesajul Liei Savonea prin prisma criticilor formulate în țara sa la adresa Laurei Codruța Kovesi. Autoarea greacă susține că șefa Parchetului European ar utiliza o retorică agresivă și ar pune presiune asupra instituțiilor naționale, afirmații care reprezintă poziția politică a autoarei și nu concluzii explicite din mesajul președintei ÎCCJ.
Articolul din „To Manifesto” reia și critici mai vechi aduse activității Laurei Codruța Kovesi în România. Fostul președinte Traian Băsescu a susținut public, în august 2024, că decizia de a plasa „doi tineri precum Kovesi și Coldea în poziții atât de critice” a fost o greșeală, acuzând-o pe Kovesi de manipularea presei și de exercitarea de presiune asupra instanțelor. Băsescu a declarat la RTV că, pe vremea doamnei Kovesi, „la televiziune și în presa scrisă, toată lumea spunea «Hoțul», «Tâlharul», iar apoi, când ajungeau la judecător, multe dintre cazuri erau clasate”, avertizând că România riscă să se afle din nou în aceeași situație. Această declarație a fost considerată de autoarea greacă „profetică”, menționând punerea sub acuzare a primarului liberal al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, de către DNA în iunie 2026.
De asemenea, este citat și fostul premier Victor Ponta, care și-a comparat propriul dosar penal, din 2015, cu ancheta în care este vizat Ciprian Ciucu. Ponta a susținut că a fost achitat după opt ani de procese și l-a îndemnat pe Ciucu să nu demisioneze din funcție doar pentru că este cercetat. În mod eronat, publicația greacă afirmă că Victor Ponta ar fi fost încarcerat, informație inexactă care aparține autoarei articolului. Ponta a descris cazul său ca o „făcătură politică” menită să-l înlăture de la conducerea guvernului și a criticat vehement pe cei care, în trecut, cereau demisia sa, iar acum îl susțin pe Ciucu, spunând: „Nu aveți deloc rușine, năpârcilor?”. Aceste declarații subliniază o polarizare continuă în discursul public românesc privind justiția și politicul.
Mesajul Liei Savonea, deși generic, a fost interpretat în Grecia ca o confirmare a unor preocupări legate de modul în care se desfășoară lupta anticorupție, în special în contextul activității Parchetului European. În esență, Savonea a pledat pentru o justiție care să fie independentă, imparțială și fidelă legii, care să inspire încredere, nu teamă, și care să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor. „Independența judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței”, a subliniat ea. Această perspectivă contrastează cu acuzațiile de „justiție à la Ceaușescu” formulate de autoarea greacă, sugerând că metodele controversate au adus România în situația actuală.
Discursul șefei ÎCCJ a fost unul de reflecție asupra rolului justiției, punând accent pe necesitatea ca magistrații să nu judece „sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată”. Aceste principii, deși sunt fundamentale într-un stat de drept, capătă o rezonanță particulară în contextul acuzațiilor de abuzuri și excese în lupta anticorupție, atât în România, cât și, mai nou, în Grecia, unde Laura Codruța Kovesi este acum o figură centrală în investigațiile EPPO.
De ce contează
Acest incident este semnificativ deoarece arată cum dezbaterile interne din România privind justiția, în special cele legate de perioada „Kovesi”, transcend granițele naționale și sunt folosite în contexte politice externe. Interpretarea mesajului Liei Savonea în Grecia subliniază persistența unei percepții critice asupra metodelor de luptă anticorupție și a influenței Parchetului European. Pentru cetățenii români, ecourile internaționale ale acestor discuții pot afecta imaginea justiției și încrederea în instituțiile statului, dar și modul în care sunt percepute eforturile de combatere a corupției la nivel european. De asemenea, relevă tensiunile continue între independența judecătorilor și presiunile politice sau mediatice.
Pe viitor, este de așteptat ca dezbaterile privind echilibrul dintre eficiența luptei anticorupție și respectarea drepturilor fundamentale să continue, atât în România, cât și la nivel european. Cazul OPEKEPE din Grecia, în care este implicat Parchetul European, va fi un test important pentru modul în care EPPO își va desfășura activitatea și va gestiona acuzațiile de presiune politică. În România, discursul Liei Savonea ar putea alimenta noi discuții despre reformele judiciare și despre necesitatea de a consolida garanțiile pentru un proces echitabil, în contextul în care „era Kovesi” continuă să fie un punct de referință în criza politică și instituțională.
Se impune o clarificare a rolului fiecărei instituții și o delimitare clară între opiniile politice și actul de justiție, pentru a evita astfel de interpretări divergente.