Controverse privind momentul acțiunilor de demolare a teraselor
Liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir, a criticat vehement, duminică, 19 iulie 2026, acțiunile de demolare a unor terase de pe litoral anunțate de ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu (USR). Zamfir a acuzat-o pe ministră de populism și de crearea unui „circ” mediatic, susținând că verificările ar fi trebuit efectuate înainte sau după sezonul estival, nu în plină desfășurare a acestuia. Atacul vine după ce ministra Buzoianu a anunțat, în urma unui control efectuat vineri, că 23 de terase considerate ilegale vor fi demolate.
Potrivit Digi24 și HotNews, Diana Buzoianu a postat pe pagina sa de Facebook că „se vede rezultatul acțiunilor de control din ultimele luni”. Aceasta a precizat că, dacă anul trecut au fost identificate peste 100 de terase ilegale, în 2026, deși numărul controalelor a fost mult crescut, au fost descoperite doar 23 de construcții neconforme. Operatorii acestora au fost deja notificați să desființeze structurile care nu respectă legislația în vigoare, conform anunțului ministrei.
Replica lui Daniel Zamfir a fost, însă, dură. Pe pagina sa de Facebook, liderul PSD a scris că „Într-un populism grețos, domnișoara ministru care nu se dă dusă, s-a pus pe demolat terase pe litoral, fix în mijlocul sezonului. Nu putea să facă aceste controale înainte de începerea activității acestora? Nu, pentru că atunci nu era circul suficient”. Această critică subliniază o tensiune recurentă între partidele politice privind abordarea problemelor de mediu și urbanism, mai ales în zonele turistice unde interesele economice se ciocnesc adesea cu reglementările legale.
Zamfir a mers mai departe, punând la îndoială experiența profesională a Dianei Buzoianu. El a afirmat că ministra „nu a construit nimic în viața ei”, fiind „doar o angajată a unui birou de avocatură” și că „n-a plătit în viața ei salariul unui angajat. N-a avut în viața ei grija plății impozitelor și taxelor. N-a tremurat lună de lună, cum pățesc micii întreprinzători că poate încasările dintr-o lună nu sunt suficiente să acopere cheltuielile”. Această retorică este frecventă în discursul politic românesc, unde experiența în mediul privat este adesea invocată pentru a valida sau invalida competența unui oficial public.
Liderul senatorilor PSD a anticipat reacțiile susținătorilor ministrei, pe care i-a numit „secta buzoienilor și miruților”, afirmând că aceștia vor susține ilegalitatea teraselor. Cu toate acestea, el a reiterat întrebarea: „Nu se putea face asta în septembrie? Nu, sigur că nu. Domnișoara Buzoianu e ca un vampir. Trăiește doar din „sânge pe pereți” și scandaluri. În septembrie nu va mai fi și trebuia circul pentru sectanții lor”. Această declarație sugerează o perspectivă cinică asupra motivațiilor acțiunilor ministrei, atribuindu-le un caracter pur electoral sau de imagine, în contextul unei posibile schimbări guvernamentale.
Contextul mai larg al acestei dispute implică o problemă cronică a urbanismului și respectării legislației pe litoralul românesc. Conform datelor Ministerului Mediului din 2025, un procent alarmant de 35% din construcțiile sezoniere de pe plaje nu respectau autorizațiile sau depășeau limitele legale, generând un impact negativ asupra mediului și a accesului public. Directiva europeană 2014/89/UE privind amenajarea spațiului maritim impune statelor membre să gestioneze sustenabil zonele costiere, ceea ce include și controlul construcțiilor temporare.
În comparație cu alte țări europene, precum Spania sau Croația, unde reglementările privind construcțiile pe plaje sunt extrem de stricte și aplicate cu rigurozitate, România se confruntă adesea cu provocări în aplicarea legii, influențate de interese economice locale și de o birocrație complexă. De exemplu, în Spania, Legea Costelor din 1988, actualizată în 2013, interzice practic orice construcție permanentă la mai puțin de 100 de metri de linia țărmului, iar construcțiile temporare sunt supuse unor autorizații drastice și controale continue. În România, deși legislația există, aplicarea ei este adesea intermitentă, generând un ciclu de ilegalități și demolări tardive.
Disputa dintre Daniel Zamfir și Diana Buzoianu evidențiază și diferențele de abordare politică. Pe de o parte, USR, prin ministra Buzoianu, pare să mizeze pe o aplicare fermă a legii, chiar și cu riscul de a genera nemulțumiri în rândul operatorilor economici și al unor politicieni. Pe de altă parte, PSD, prin Zamfir, pare să prioritizeze stabilitatea economică și evitarea perturbărilor în sezonul turistic, sugerând că legalitatea ar trebui aplicată cu o mai mare flexibilitate temporală. Această dihotomie reflectă o tensiune fundamentală între principiile de *rule of law* și pragmatismul economic, adesea prezentă în administrația publică românească.
**De ce contează**
Aceste acțiuni și declarații sunt semnificative pentru că ele ilustrează tensiunile dintre necesitatea aplicării legii și impactul economic imediat, mai ales într-un sector vital precum turismul. Demolarea teraselor ilegale, chiar dacă justificată legal, în plin sezon estival, poate perturba activitatea economică și afectează imaginea litoralului românesc. Pe termen lung, însă, o aplicare consecventă a legii ar putea contribui la dezvoltarea durabilă a turismului și la protejarea mediului, asigurând un cadru mai echitabil pentru toți operatorii și o experiență mai bună pentru turiști. Această situație subliniază și importanța coordonării între instituții pentru a preveni apariția ilegalităților, mai degrabă decât a le gestiona reactiv.
În concluzie, anunțul ministrei Diana Buzoianu privind demolarea teraselor ilegale și reacția virulentă a senatorului PSD Daniel Cătălin Zamfir deschid o dezbatere amplă despre prioritățile administrației publice și despre modul în care ar trebui gestionate ilegalitățile. Rămâne de văzut dacă acțiunile de demolare vor continua conform planului și care va fi impactul real asupra operatorilor economici și a imaginii turismului românesc. De asemenea, este important de urmărit dacă această intervenție va duce la o mai bună respectare a legii în viitor sau dacă va rămâne un episod izolat, marcat de controverse politice.
Întrebarea fundamentală este dacă instituțiile statului vor reuși să implementeze un mecanism preventiv eficient, care să evite apariția unor astfel de situații conflictuale în sezoanele turistice viitoare, sau dacă vom asista în continuare la un ciclu de ilegalități și intervenții de ultim moment.