Primarul Chișinăului, acuzații și dezmințiri reciproce
Ceban respinge reprezintă subiectul principal al acestui articol. Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a reacționat vehement duminică, 19 iulie 2026, pe pagina sa de Facebook, la declarațiile omologului său din București, Ciprian Ciucu. Acesta din urmă susținuse că Ceban ar fi fost informat despre nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier al României cu câteva ore înaintea liderilor Partidului Național Liberal (PNL). Ceban, cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse, a respins categoric orice implicare în politica internă a României, calificând afirmațiile drept „nefondate și lipsite de orice bază reală”.
Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Ion Ceban a declarat că urmărește cu atenție declarațiile apărute în spațiul public, dar că nu înțelege la ce se referă Ciprian Ciucu. „Nu am nici o idee la ce se referă primarul Bucureștiului și cum aş fi implicat? Consider aceste declarații ca fiind nefondate și lipsite de orice bază reală”, a scris edilul Chișinăului, citat de Republica.ro și Digi24. El a adăugat că a discutat cu domnul Ciucu despre proiecte și că menține contacte cu diverse personalități din România, de la politicieni la reprezentanți din mediul academic, însă a considerat afirmațiile lui Ciucu „ieșite din comun”.
Reacția lui Ceban vine după ce Ciprian Ciucu a relatat, într-un interviu acordat Digi24, că a fost „șocat” să descopere la Singapore că Ion Ceban era deja la curent cu decizia președintelui Nicușor Dan de a-l propune pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Ciucu a povestit că, în timpul unei discuții informale, Ceban i-ar fi arătat pe telefon un mesaj prin care fusese informat despre această decizie, înainte ca lideri importanți ai PNL, precum Ilie Bolojan și Dan Motreanu, să fie la curent. „Domnul Ceban de la Chișinău a aflat înaintea lui Ilie Bolojan, înaintea mea și a lui Dan Motreanu că (Veștea – n.n.) va fi nominalizat premier al României”, a afirmat Ciucu, citat de Republica.ro.
Este important de menționat că Ion Ceban nu a făcut nicio referire directă la mesajul invocat de Ciucu, concentrându-se exclusiv pe respingerea oricărei implicări în criza politică românească. Această omisiune lasă loc unor interpretări diverse și subliniază diferențele în relatările celor doi primari. Ceban și-a exprimat, în încheierea postării sale, speranța sinceră ca România să depășească situația de criză cât mai curând, în interesul cetățenilor săi și al stabilității regionale.
Contextul acestor declarații este marcat de o serie de evenimente politice complexe din România. Nominalizarea lui Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL, pentru funcția de premier de către președintele Nicușor Dan a avut loc peste capul conducerii PNL, după eșecul unei tentative de puci anti-Bolojan, susținută de aripa Hubert Thuma, apropiată de Cotroceni și de PSD. Ulterior, Guvernul Veștea, format în coaliție cu PSD, a eșuat să obțină votul de încredere în Parlament, ceea ce a adâncit criza politică.
Legăturile dintre Ion Ceban și Adrian Veștea nu sunt însă o noutate. Potrivit unei investigații G4Media din ianuarie 2025, cei doi au dezvoltat în ultimii ani relații instituționale de colaborare. Pe când Veștea ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov, Ceban și Veștea s-au întâlnit la Brașov și au convenit să inițieze proiecte comune între cele două administrații. La acel moment, Ceban a anunțat public că a stabilit cu Veștea „o bună comunicare și colaborare pe viitor”. Aceste relații au continuat chiar și după ce autoritățile române i-au interzis lui Ceban accesul în România, în iulie 2025, din cauza legăturilor sale cu Federația Rusă.
Istoricul lui Ion Ceban este, de asemenea, relevant în acest context. În februarie 2022, el se afla la Moscova în momentul în care Rusia a lansat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei. De-a lungul timpului, presa din România și Republica Moldova a relatat în repetate rânduri despre pozițiile sale considerate favorabile Rusiei. Mai mult, Departamentul de Stat al SUA l-a sancționat pe Ceban în 2024 pentru activitățile sale politice, considerând că acestea subminează democrația și stabilitatea regională. Aceste aspecte adaugă o dimensiune suplimentară afirmațiilor lui Ciucu, care a fost surprins de faptul că un primar cu o asemenea reputație ar fi avut informații privilegiate despre politica românească.
De ce contează
Aceste acuzații și dezmințiri reciproce sunt semnificative pentru stabilitatea politică a României și pentru relațiile sale cu Republica Moldova. Ele ridică semne de întrebare privind posibilele interferențe externe în procesele decizionale interne și subliniază fragilitatea coeziunii politice la nivel național. Faptul că un primar al Chișinăului, cu un profil pro-rus, ar fi putut avea informații-cheie înainte de liderii partidelor românești, sugerează vulnerabilități în sistemul de comunicare și decizie. Această situație poate eroda încrederea publicului în instituțiile statului și poate alimenta speculațiile privind influențe ascunse, aspecte critice pentru securitatea și suveranitatea națională.
În absența unor dovezi concrete prezentate de Ciprian Ciucu, rămâne o dispută verbală între doi primari, însă contextul geopolitic și reputația lui Ion Ceban conferă o greutate aparte acestor afirmații. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor demara o investigație pentru a clarifica circumstanțele în care aceste informații ar fi putut ajunge la Ceban și cine ar fi fost sursa acestora. De asemenea, reacția conducerii PNL la aceste dezvăluiri va fi crucială pentru gestionarea crizei de încredere. Situația subliniază importanța transparenței și a unei comunicări eficiente în cadrul alianțelor politice, mai ales în perioade de instabilitate guvernamentală.
Până la noi clarificări, episodul contribuie la o imagine de complexitate și incertitudine în peisajul politic regional.