Garda de Mediu Arad, asaltată de reclamații absurde ale cetățenilor

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (GNM) Arad se confruntă cu un fenomen îngrijorător: un număr tot mai mare de sesizări considerate absurde, care deturnează resurse esențiale de la investigarea problemelor reale de mediu. Într-o postare pe pagina de Facebook a instituției, comisarii au publicat un "top al absurdului" reclamațiilor primite, subliniind că "Inbox-ul [email protected] demonstrează că imaginația nu are limite". Această situație, deși amuzantă la prima vedere, ridică semne de întrebare asupra înțelegerii rolului Gărzii de Mediu de către publicul larg și impactului asupra eficienței instituției.

Printre cele mai neobișnuite plângeri se numără cele legate de zgomotele produse de animalele de curte sau de companie. Cetățeni din Arad au reclamat la Garda de Mediu că sunt deranjați de cântecul cocoșilor și de lătratul câinilor vecinilor. Răspunsul ironic al comisarilor a fost că "N-au ceas, n-au dopuri de urechi. Cântă şi latră când vor ei", clarificând că aceste situații nu intră în sfera lor de competență. Această problemă reflectă o tendință generală în România, unde disputele de vecinătate, adesea minore, sunt escaladate la nivel instituțional, în loc să fie soluționate prin dialog sau prin apel la autoritățile locale competente, cum ar fi poliția locală sau primăria.

Un alt set de reclamații vizează aspecte olfactive cotidiene. Mirosul de tocăniță sau cel de grătar de la vecini a fost semnalat ca o problemă de mediu, la fel ca și "atacul olfactiv cu parfumuri arăbești", despre care unii cetățeni susțin că este intenționat și provine prin coloana de aerisire. Garda de Mediu a răspuns că "Dacă vecinul prăjeşte ceapă sau face grătar pe balcon, e poftă mare, nu poluare industrială" și că "E chestie de gusturi aromatice, noi nu dăm amenzi pentru «supradoză de mirosuri»". Această abordare subliniază distincția clară între disconfortul personal și poluarea industrială sau de amploare, care necesită intervenția GNM.

Lista "absurdităților" continuă cu plângeri legate de fenomene naturale sau de relații interumane. "Bombardamentul apicol", adică albinele care își fac nevoile pe mașinile proaspăt spălate, a fost un alt motiv de sesizare, la care comisarii au replicat că "nu putem amenda insectele polenizatoare pentru lipsă de maniere". De asemenea, puful de salcie, un fenomen natural sezonier, a generat reclamații, fiind catalogat de instituție drept "natură în stare pură, nu un complot ecologic". Chiar și lipsa de răspuns la salut din partea unui vecin a fost considerată o problemă demnă de atenția Gărzii de Mediu, fiind încadrată de instituție la "probleme de inimă albastră, nu de mediu înconjurător". Aceste exemple arată o confuzie generalizată privind atribuțiile instituțiilor statului.

Comisarii Gărzii de Mediu Arad au menționat și plângeri legate de zgomotul produs de aparatele electrocasnice ale vecinilor, cum ar fi mașinile de spălat sau frigiderele, considerate a "zumzăi, storc și răcesc", adică a funcționa normal. De asemenea, folosirea aparatelor cu apă sub presiune pentru spălarea curților a fost reclamată, fiind descrisă ironic de comisari drept "hărnicie, nu dezastru ecologic". Aceste sesizări, deși pot indica un anumit nivel de disconfort, nu se încadrează în categoria infracțiunilor de mediu și nu justifică intervenția unei instituții specializate în protecția mediului.

Potrivit unui raport al Gărzii Naționale de Mediu din 2023, peste 30% din totalul sesizărilor primite la nivel național se referă la aspecte care nu intră în atribuțiile instituției sau sunt nefondate. Această statistică, deși nu specifică procentul exact pentru Arad, indică o tendință națională. Comparativ, în țări din Uniunea Europeană precum Germania sau Suedia, unde educația civică și responsabilitatea individuală sunt la un nivel mai înalt, astfel de reclamații sunt rareori adresate agențiilor de mediu, cetățenii fiind mai conștienți de rolul și limitele acestor instituții. În România, lipsa unei educații civice solide și a unor canale clare de comunicare pentru soluționarea disputelor minore contribuie la supraîncărcarea sistemului.

Criticii acestei situații subliniază că, deși umorul poate fi o modalitate de a gestiona frustrarea, un număr atât de mare de sesizări absurde indică o problemă sistemică. "Lăsând gluma la o parte, fiecare sesizare nefondată înseamnă timp şi resurse consumate de la investigarea adevăratelor probleme de mediu: depozitări ilegale de deşeuri, poluări masive de ape, aer, sol sau distrugeri de ecosisteme. Protejarea mediului este o treabă serioasă – ajutaţi-ne să ne concentrăm pe ea!", au transmis comisarii Gărzii de Mediu Arad. Această declarație subliniază că timpul și resursele consumate cu verificarea plângerilor nefondate ar putea fi direcționate către investigarea cazurilor reale de poluare, care au un impact semnificativ asupra sănătății publice și a ecosistemelor.

De ce contează

Acest fenomen al reclamațiilor absurde nu este doar o anecdotă amuzantă, ci o problemă serioasă care afectează capacitatea Gărzii de Mediu de a-și îndeplini misiunea principală: protejarea mediului înconjurător. Fiecare sesizare nefondată consumă timp și resurse umane și financiare, deturnându-le de la investigarea poluărilor reale, a depozitărilor ilegale de deșeuri și a distrugerilor de ecosisteme. În final, cetățenii care se confruntă cu probleme grave de mediu pot suferi din cauza întârzierilor în intervenție, iar calitatea mediului la nivel local și național poate fi compromisă. Este esențial ca publicul să înțeleagă clar atribuțiile fiecărei instituții pentru o funcționare eficientă a sistemului de protecție a mediului.

În contextul acestei situații, se impune o campanie de informare publică extinsă, derulată de instituții precum Garda Națională de Mediu și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a clarifica atribuțiile fiecărei entități și a educa cetățenii cu privire la tipurile de probleme care pot fi adresate. De asemenea, autoritățile locale ar trebui să dezvolte mecanisme mai eficiente de soluționare a disputelor de vecinătate, oferind alternative la sesizarea GNM pentru problemele care nu țin de poluare.

Fără o mai bună înțelegere a rolurilor și o responsabilizare civică sporită, Garda de Mediu riscă să rămână supraîncărcată de plângeri triviale, în detrimentul luptei împotriva infracțiunilor de mediu cu impact real și de durată.