Industria auto românească pierde 1.200 angajați lunar

Industria auto din România se confruntă cu cel mai grav declin din ultimul deceniu, pierzând în medie 1.200 de angajați pe lună. După ce a atins un vârf de peste 206.000 de angajați în 2018, sectorul a pierdut aproximativ 73.000 de locuri de muncă. O analiză a platformei termene.ro, citată de HotNews.ro, arată că numai între ianuarie 2025 și aprilie 2026 au dispărut peste 18.000 de posturi, reprezentând o scădere de 12% a forței de muncă.

Această tendință este alimentată de o combinație de factori, incluzând reducerea producției auto și scăderea semnificativă a comenzilor venite din Europa, în special din Germania. Producătorii români de componente sunt puternic dependenți de piața germană, iar presiunea este amplificată de creșterea costurilor operaționale și de concurența acerbă din partea piețelor cu forță de muncă mai ieftină. Dacă ritmul actual de scădere se menține, numărul angajaților din sector ar putea coborî sub pragul de 130.000 până la sfârșitul anului 2026. În plus, există un risc real ca producția anuală de autovehicule din România să scadă sub pragul de 500.000 de unități, un nivel depășit pentru prima dată în 2022.

Situația din România reflectă dificultățile majore cu care se confruntă giganții auto germani. Potrivit Bloomberg, vânzările globale ale BMW AG și Volkswagen AG au înregistrat scăderi semnificative în al doilea trimestru din 2026, în principal din cauza declinului accentuat de pe piața chineză. Aici, concurența tot mai mare din partea rivalilor locali, precum BYD Co., domină piața mașinilor electrice, iar o criză imobiliară prelungită sufocă cererea de automobile de lux. Vânzările mărcilor BMW și Mini în China au scăzut cu 30%, în timp ce livrările grupului Volkswagen s-au redus cu 37% pe aceeași piață în perioada aprilie-iunie 2026.

Aceste cifre vin la finalul unei săptămâni dificile pentru industria auto din Germania, unde Porsche AG și Mercedes-Benz Group AG au raportat, de asemenea, scăderi ale livrărilor, China fiind principalul motiv invocat. Pe lângă problemele din China, producătorii germani se confruntă cu costuri ridicate ale energiei și forței de muncă în Europa și cu tarifele de import impuse de președintele SUA, Donald Trump, o provocare suplimentară care erodează marjele de profitabilitate.

Ca răspuns la aceste provocări, Volkswagen intenționează să-și reducă gama de modele cu până la 50%, conform unui anunț făcut joi seara, 17 iulie 2026, după o reuniune a Consiliului de Supraveghere. Directorul general Oliver Blume a propus inițial reduceri mai drastice, inclusiv dublarea reducerilor de locuri de muncă până la 100.000 și închiderea a patru fabrici din Germania. Totuși, aceste măsuri radicale nu au fost susținute de comitet, rezultând doar planuri vagi de restructurare a portofoliului de modele, fără detalii concrete privind impactul asupra forței de muncă.

La rândul său, CEO-ul BMW, Milan Nedeljkovic, a anunțat intenția de a intensifica măsurile de reducere a costurilor și a revizuit drastic în scădere previziunile financiare pentru 2026. BMW se așteaptă la o marjă operațională care o plasează în postura de cel mai puțin profitabil producător auto european, o veste îngrijorătoare pentru un gigant al industriei. Acest fapt subliniază presiunea imensă la care sunt supuse companiile occidentale în contextul concurenței globale și al schimbărilor structurale din sector.

Totuși, au existat și câteva evoluții pozitive notabile în al doilea trimestru al anului. Vânzările BMW au crescut în SUA și în Europa, piețe unde cererea de mașini electrice este în continuă ascensiune. Compania a informat că modelul iX3 urmează să atingă pragul de 100.000 de comenzi, iar sedanul i3 a generat o „cerere mare”, indicând un potențial de creștere pe segmentul vehiculelor electrice. Similar, Volkswagen a raportat o creștere a livrărilor de vehicule în Europa și America de Nord în perioada aprilie-iunie, iar portofoliul său de comenzi pentru vehicule electrice în Europa a crescut cu peste 50% față de sfârșitul anului trecut. Aceste creșteri parțiale nu au putut însă compensa pe deplin scăderile masive înregistrate pe piața chineză.

De ce contează

Declinul industriei auto românești este un semnal de alarmă major pentru economia națională, având în vedere că acest sector este un pilon important, contribuind semnificativ la PIB și la crearea de locuri de muncă. Pierderea continuă de angajați și riscul scăderii producției sub praguri critice pot duce la efecte în lanț, afectând furnizorii locali de componente, serviciile conexe și bugetele locale. Este crucial ca autoritățile române să elaboreze strategii de adaptare la noile realități globale, susținând reconversia profesională și atragerea de noi investiții în domenii cu potențial, pentru a amortiza impactul negativ asupra forței de muncă și a stabilității economice.

Viitorul industriei auto românești, și implicit al celei europene, depinde în mare măsură de capacitatea de adaptare la noile cerințe ale pieței globale, în special la tranziția către mobilitatea electrică și la concurența asiatică. Strategiile de restructurare și de reducere a costurilor adoptate de giganții germani, deși dureroase, sunt esențiale pentru supraviețuire. Întrebarea cheie este dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a contracara declinul din China și pentru a stimula creșterea pe alte piețe.

Pentru România, provocarea majoră este de a-și menține atractivitatea ca hub de producție și de a investi în calificarea forței de muncă pentru noile tehnologii, pentru a evita o criză structurală profundă.