De la cocoși la parfumuri și vecini nesalutați
Garda Națională de Mediu, prin Comisariatul Județean Arad, a publicat recent un „top al absurdului” privind sesizările primite de la cetățeni, evidențiind o serie de plângeri care depășesc cu mult sfera de competență a instituției. Potrivit informațiilor furnizate de News.ro, printre cele mai neobișnuite reclamații se numără cele legate de cocoșii și câinii care cântă sau latră „fără program”, mirosul de tocăniță sau de grătar de pe balcon, și chiar vecini care nu mai răspund la salut. Această situație subliniază o problemă persistentă de alocare a resurselor, așa cum a declarat comisarul șef al Gărzii de Mediu Arad, care a subliniat că „fiecare sesizare nefondată consumă timp și resurse prețioase care ar trebui direcționate către probleme reale de mediu, precum depozitările ilegale de deșeuri sau poluarea apei, aerului și solului.”
Analizând detaliat "topul" publicat de Garda de Mediu Arad, se observă o paletă largă de motive considerate de unii cetățeni ca fiind „probleme de mediu”. Pe lângă zgomotul produs de animalele de companie sau de curte, au fost semnalate plângeri despre mirosurile puternice de parfum folosite de vecini, albine care murdăresc mașinile proaspăt spălate, sau chiar puful de salcie care apare primăvara lângă cursurile de apă. Un exemplu edificator al acestei tendințe este și reclamația privind zgomotul făcut de mașinile de spălat sau frigidere, precum și spălarea curții cu jet de apă, acțiuni considerate de unii drept perturbatoare și demne de intervenția comisarilor de mediu.
Aceste tipuri de sesizări, deși pot părea amuzante la prima vedere, ridică întrebări serioase despre înțelegerea rolului și atribuțiilor instituțiilor publice de către o parte a populației. Garda de Mediu este o instituție cu rol de control și inspecție în domeniul protecției mediului, având competențe clare stabilite prin Legea 265/2006 privind protecția mediului și alte acte normative subsecvente. Misiunea sa principală este de a asigura aplicarea legislației de mediu, prevenirea și combaterea poluării, gestionarea deșeurilor și protejarea biodiversității, nu de a arbitra conflicte interpersonale legate de zgomotul electrocasnicelor sau de eticheta socială.
Comparativ cu alte țări europene, unde instituțiile de mediu se confruntă preponderent cu provocări majore precum managementul deșeurilor industriale, emisiile de carbon sau poluarea transfrontalieră, situația din România, ilustrată de aceste sesizări, indică o lipsă de informare publică și, posibil, o tendință de a apela la autorități pentru probleme care ar putea fi soluționate la nivel local sau prin dialog direct. De exemplu, în Germania, Agenția Federală de Mediu (UBA) se concentrează pe cercetare și implementarea politicilor pentru atingerea țintelor de mediu ale UE pentru 2030, în timp ce în România, cel puțin la nivel local, resurse sunt alocate pentru verificarea unor aspecte care nu intră în atribuțiile stricte de mediu.
Această situație nu este izolată. Potrivit datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru anul 2023, un procent semnificativ din numărul total de sesizări primite la nivel național, aproximativ 15-20%, se încadrează în categoria celor nefondate sau care nu țin de competența instituțiilor de mediu. Această statistică, deși nu detaliază specificul fiecărei plângeri, confirmă tendința generală de suprasolicitare a sistemului cu probleme minore sau care necesită intervenția altor autorități, cum ar fi poliția locală sau primăriile, pentru aspecte legate de ordine publică sau regulamente de urbanism.
Reprezentanții Gărzii de Mediu Arad au reiterat apelul către cetățeni să se concentreze pe sesizarea problemelor reale de mediu. Aceasta include depozitările necontrolate de deșeuri, poluarea fonică industrială, deversările ilegale de substanțe toxice sau tăierile ilegale de păduri. O mai bună înțelegere a rolului fiecărei instituții ar contribui la eficientizarea activității autorităților și la o gestionare mai bună a resurselor publice. Criticile aduse de comisari nu vizează intenția cetățenilor de a semnala probleme, ci mai degrabă direcționarea greșită a acestora, ceea ce duce la o dispersare a eforturilor instituționale de la cazurile cu impact ecologic major.
De ce contează
Aceste sesizări absurde, deși par minore, au un impact semnificativ asupra eficienței Gărzii de Mediu. Ele deturnează resurse umane și financiare de la investigarea și soluționarea problemelor reale de mediu, cum ar fi poluarea gravă sau depozitările ilegale de deșeuri, care afectează sănătatea publică și ecosistemele. O mai bună informare a cetățenilor cu privire la atribuțiile instituțiilor ar duce la o gestionare mai eficientă a reclamațiilor și la concentrarea eforturilor pe cazurile care necesită cu adevărat intervenția autorităților de mediu, contribuind astfel la o protecție mai bună a mediului în România.
În concluzie, Garda de Mediu Arad, prin publicarea acestui "top al absurdului", nu doar că aduce în atenția publicului situații amuzante, ci și lansează un semnal de alarmă privind necesitatea unei mai bune informări a cetățenilor asupra competențelor instituțiilor statului. Este esențial ca populația să înțeleagă că, în timp ce fiecare problemă este importantă pentru cel care o sesizează, anumite aspecte intră în sfera de responsabilitate a altor entități, cum ar fi poliția locală sau administrația publică.
O campanie națională de informare privind atribuțiile Gărzii de Mediu și ale altor instituții ar putea contribui la reducerea numărului de sesizări nefondate și la optimizarea activității comisarilor de mediu, permițându-le să se concentreze pe provocările ecologice majore cu care se confruntă România.