Un regim excepțional analizat de experți români.
Atacantul norvegian Erling Haaland, în vârstă de 26 de ani, cunoscut pentru performanțele sale uluitoare pe teren, urmează o dietă de aproximativ 6000 de calorii pe zi, o cantitate de cel puțin două ori mai mare decât necesarul unui adult obișnuit. Acest regim alimentar, bazat pe produse naturale și neprocesate, include miere, ouă proaspete, lapte crud, cafea îndulcită cu sirop de arțar, fripturi imense, pâine cu maia, carne roșie, pește și chiar organe precum ficatul și inima de vită. „Dacă vaca a mâncat iarbă aici, eu îi mănânc inima și ficatul”, este o declarație adesea atribuită lui Haaland, subliniind preferința sa pentru alimente locale și de calitate superioară, conform News.ro.
Potrivit nutriționistului sportiv Șerban Damian, dimensiunile impresionante ale lui Haaland – aproape 2 metri și circa 100 de kilograme – justifică acest aport caloric masiv. „Are nevoi energetice mult diferite față de nevoile unui om cu o statură mai micuță, plus peste asta se adaugă efortul fizic foarte mare pe care îl face, la fotbal e un consum substanțial, mai ales în timpul unui meci, se duce la 2000 de kilocalorii, la dimensiunile lui Haaland”, a explicat Damian. El a adăugat că nevoile proteice ale sportivului se apropie de 200 de grame pe zi, echivalentul a 2 grame pe kilogram corp, o cantitate specifică atleților de performanță. De asemenea, un accent deosebit se pune pe carbohidrați, Haaland consumând probabil cantități mari de paste, orez și pâine pentru a susține efortul.
Dieta lui Haaland este completată de un program riguros care include șase ore de antrenament zilnic, terapie cu lumină roșie, odihnă adecvată, sesiuni de saună și băi cu gheață, precum și fizioterapie. Cristian Drăghiceanu, fiziokinetoterapeut și osteopat, subliniază că acest număr de calorii este specific sportivilor de elită și nu este recomandat persoanelor cu un nivel moderat de activitate fizică sau celor sedentare. El menționează că pentru femeile non-sportive, un aport de 1800-2000 de calorii este ideal, în timp ce sportivele pot ajunge la 3000-4000. Bărbații non-sportivi ar trebui să consume între 2500 și 3000 de calorii, iar cei cu masă musculară predominantă și activitate fizică intensă pot ajunge la 3000-3800 de calorii.
Un aspect interesant al dietei lui Haaland este consumul de pâine cu maia, pe care Șerban Damian o consideră o alternativă sănătoasă pentru oricine, datorită digestibilității ușoare și aportului mai mare de vitamine B. „Activitatea enzimatică în interiorul produsului este mai activă decât la o pâine clasică”, a menționat Damian. În ceea ce privește laptele crud, deși Haaland îl consumă, nutriționistul sportiv nu îl recomandă din motive de siguranță alimentară, preferând laptele pasteurizat pentru a evita riscul de infecții. Acesta a subliniat că pasteurizarea nu alterează compoziția și calitățile nutriționale ale produsului.
Chiar și cu un regim atât de strict, Haaland își permite ocazional „cheat days”, în care include kebap-ul în meniul său. Experții sunt de acord că aceste abateri moderate nu compromit un stil de viață sănătos, atâta timp cât nu se exagerează. Principiile de bază care pot fi preluate din dieta sportivului sunt evitarea alimentelor procesate, prăjite și grase, precum și controlul cantității de zahăr. „Alimentația curată, neprocesată este tendința spre care ar trebui să ne îndreptăm”, a declarat Șerban Damian. El a adăugat că legumele și fructele ar trebui să fie baza alimentației pentru oricine, aducând fibre și micronutrienți esențiali.
Cristian Drăghiceanu a reiterat importanța hidratării și a demontat mitul conform căruia cafeaua este dăunătoare. „Este bună cafeaua atâta timp cât nu băgăm zahăr în ea”, a explicat el. De asemenea, a menționat că, deși Haaland consumă organe precum ficatul, dieta mediteraneană este considerată de studii ca fiind cea mai bună pentru longevitate. Ambii experți au subliniat că, pentru persoanele non-sportive, nu este necesară o calculare riguroasă a caloriilor, ci mai degrabă o atenție la porții și la calitatea alimentelor. În esență, dieta lui Haaland este un exemplu extrem al modului în care alimentația și antrenamentul se combină pentru a susține performanța de vârf, oferind în același timp principii valoroase aplicabile, în mod adaptat, publicului larg.
De ce contează
Dieta lui Erling Haaland, deși extremă, servește drept o ilustrare clară a modului în care nutriția și activitatea fizică sunt interconectate pentru performanță. Pentru publicul larg, exemplul său subliniază importanța alimentelor naturale, neprocesate, a hidratării adecvate și a exercițiilor fizice regulate. Sfaturile experților români, precum Șerban Damian și Cristian Drăghiceanu, oferă o perspectivă adaptată, arătând cum principii sănătoase pot fi integrate în stiluri de viață variate, chiar și fără a atinge nivelul caloric sau de antrenament al unui sportiv de elită. Înțelegerea acestor diferențe este crucială pentru a evita abordările nesănătoase bazate pe imitație.
În viitor, este probabil ca interesul pentru dietele personalizate și pentru rolul alimentelor locale și organice să crească, influențat și de exemplele sportivilor de top. Cercetările ulterioare ar putea aprofunda impactul anumitor componente din dietele sportivilor, cum ar fi organele sau pâinea cu maia, asupra sănătății pe termen lung și a performanței.
De asemenea, dezvoltarea tehnologică în monitorizarea nutriției și a efortului fizic ar putea oferi instrumente și mai precise pentru adaptarea dietelor la nevoile individuale, depășind abordările generale și oferind soluții personalizate pentru o sănătate optimă și performanță, atât în sportul de elită, cât și în viața de zi cu zi.