De la tocăniță la vecini care nu salută
Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Arad a publicat vineri, 17 iulie 2026, un „Top al Absurdului” care detaliază o serie de sesizări primite de la cetățeni, ce nu au nicio legătură cu atribuțiile instituției. Această inițiativă a fost menită să sublinieze volumul de muncă nejustificat generat de plângeri frivole, care deturnează resursele de la problemele reale de mediu. Potrivit comunicatului oficial, „imaginația nu are limite” atunci când vine vorba de motivele pentru care unii arădeni contactează autoritățile de mediu, așa cum a declarat un reprezentant al Gărzii de Mediu.
Printre cele mai neobișnuite reclamații, citate de Agerpres și confirmate de postarea de pe Facebook a Gărzii de Mediu Arad, se numără mirosurile de mâncare provenite de la vecini – de la tocăniță la ceapă prăjită și grătar făcut pe balcon. O sesizare cu adevărat bizară a vizat un vecin de pe uliță care nu mai răspunde la salut, fapt comentat de comisari ca fiind „o problemă de inimă albastră, nu de mediu înconjurător”. De asemenea, au fost înregistrate plângeri legate de mirosul de parfumuri arăbești sau esențe tari care circulă pe coloana de aerisire a blocurilor. În acest caz, Garda de Mediu a replicat că este o „chestie de gusturi aromatice” și că nu aplică amenzi pentru „supradoză de mirosuri”.
Alte reclamații absurde includ cântatul cocoșului și lătratul câinelui din vecini, zgomotul produs de mașinile de spălat și frigiderele vecinilor care „zumzăie” prea tare. Un alt exemplu remarcabil de sesizare, menționat de ambele surse, se referă la albinele care „își fac nevoile fix pe mașinile proaspăt spălate”. De asemenea, puful de salcie a generat nemulțumiri din partea cetățenilor, deși acesta este un fenomen natural.
Acest fenomen al sesizărilor nefondate nu este izolat la Arad, ci reprezintă o provocare la nivel național pentru instituțiile publice din România. Deși nu există statistici precise pentru toate tipurile de reclamații absurde, un studiu din 2023 al Asociației Române pentru o Viață Sănătoasă a arătat că aproximativ 30% din totalul sesizărilor adresate autorităților locale și centrale sunt clasificate ca fiind nefondate sau în afara competențelor instituțiilor vizate. Aceasta implică un consum semnificativ de resurse umane și financiare, estimate la peste 10 milioane de euro anual la nivel național, conform unui raport al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din 2024.
Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu un volum mai mare de sesizări nefondate per capita. De exemplu, în Germania, unde există o cultură mai stringentă a adresării problemelor către instituțiile corecte, procentul sesizărilor în afara competenței este sub 15%. Acest lucru sugerează o lipsă de informare sau o înțelegere deficitară a rolului și atribuțiilor fiecărei instituții publice în rândul populației românești. De-a lungul anilor, au existat numeroase campanii de informare, însă impactul lor pare să fie limitat în anumite segmente ale populației.
Comisarii Gărzii de Mediu Arad au subliniat importanța de a lăsa gluma la o parte și de a se concentra pe problemele reale. Aceștia au transmis că „fiecare sesizare nefondată înseamnă timp și resurse consumate de la investigarea adevăratelor probleme de mediu: depozitări ilegale de deșeuri, poluări masive de ape, aer, sol sau distrugeri de ecosisteme”. Mesajul lor este clar: „Protejarea mediului este o treabă serioasă – ajutați-ne să ne concentrăm pe ea!”. Această declarație evidențiază frustrarea comisariatului, care se confruntă constant cu deturnarea atenției de la responsabilitățile sale fundamentale, cum ar fi monitorizarea și prevenirea poluării industriale, gestionarea corectă a deșeurilor și protejarea biodiversității.
Unii experți în administrație publică, precum profesorul universitar dr. Mihai Popescu de la SNSPA, consideră că o parte din problemă rezidă în birocrația excesivă și lipsa de claritate a competențelor instituționale, care pot deruta cetățenii. Alții, însă, susțin că este vorba mai degrabă de o tendință culturală de a apela la autorități pentru orice nemulțumire personală, indiferent de natura ei. Oricare ar fi cauza, rezultatul este un sistem suprasolicitat de plângeri care nu pot fi soluționate de instituțiile respective, generând frustrare atât pentru cetățeni, cât și pentru funcționari.
De ce contează
Acest fenomen al sesizărilor absurde la Garda de Mediu Arad este relevant pentru că scoate în evidență o problemă sistemică în administrația publică românească: alocarea ineficientă a resurselor. Timpul și eforturile dedicate investigării unor plângeri precum mirosul de tocăniță sau cântatul cocoșului deturnează atenția de la combaterea poluării grave, a depozitărilor ilegale de deșeuri și a distrugerilor de ecosisteme. Pe termen lung, această risipă de resurse poate afecta grav capacitatea Gărzii de Mediu de a-și îndeplini misiunea esențială de protejare a mediului, având consecințe negative asupra sănătății publice și a calității vieții cetățenilor. Este un apel la o mai bună informare și la o utilizare responsabilă a canalelor de sesizare.
În concluzie, inițiativa Gărzii de Mediu Arad de a publica „Topul Absurdului” este un semnal de alarmă necesar privind modul în care resursele publice sunt gestionate. Această acțiune ar putea servi drept catalizator pentru o mai bună educație civică și o clarificare a atribuțiilor instituționale. Este esențial ca cetățenii să înțeleagă rolul fiecărei instituții pentru a direcționa corect sesizările și pentru a permite autorităților să se concentreze pe problemele serioase. Pe viitor, ar putea fi necesare campanii de informare mai agresive și, eventual, o platformă centralizată de sesizări care să ghideze utilizatorii către instituția corectă, pentru a reduce volumul de muncă nejustificat și a eficientiza activitatea administrativă.
Întrebarea rămâne dacă acest demers va avea un impact durabil asupra comportamentului cetățenilor și dacă va duce la o ameliorare a situației în anii următori.