Ancheta a durat aproape cinci ani
Diana Șoșoacă, europarlamentar și lider al Partidului S.O.S. România, a fost trimisă în judecată pe 16 iulie 2026, pentru acuzațiile de lipsire de libertate a jurnaliștilor italieni de la Rai Uno și a fixerului român, jurnalista Delia Marinescu. Această decizie a Parchetului General vine la aproape cinci ani de la presupusele fapte, petrecute pe 10 decembrie 2021, într-un context marcat de controverse legate de durata neobișnuit de lungă a investigației. Conform G4Media, dosarul a fost mutat de la procurorul Romulus Varga, cunoscut pentru implicarea în dosarul „Elodia”, la procurorul Rareș Stan, recunoscut pentru gestionarea unor cazuri de mare impact mediatic.
Incidentul a avut loc în cabinetul de avocat al Dianei Șoșoacă din București, unde echipa Rai Uno, condusă de jurnalista Lucia Gorraccia, se afla pentru un interviu. România se afla atunci în plină pandemie COVID-19, iar senatoarea Șoșoacă era o voce proeminentă împotriva restricțiilor sanitare și a vaccinării. Potrivit relatărilor Deliei Marinescu din 2021, conflictul a izbucnit după o întrebare considerată incomodă de către Șoșoacă, care a început să vorbească în română și a cerut jurnalistei să traducă, avertizând-o să „aibă grijă cum traduce”. Ulterior, Șoșoacă ar fi întrerupt interviul, ar fi închis ușa și ar fi susținut că jurnaliștii au intrat fără acordul său în ceea ce a numit „casa ei”.
Surse judiciare citate de G4Media au indicat că speța nu prezenta o complexitate ridicată, având în vedere numărul relativ mic de persoane implicate și existența înregistrărilor video realizate atât de jurnaliști, cât și de Diana Șoșoacă și fostul său soț, Silvestru Șoșoacă. În ciuda acestor aspecte, urmărirea penală a durat aproximativ patru ani. Prima audiere a Dianei Șoșoacă a avut loc abia pe 7 februarie 2022, la aproape două luni de la incident. Între timp, în 2024, Șoșoacă a devenit europarlamentar, ceea ce a necesitat o cerere de ridicare a imunității parlamentare de la Strasbourg pentru continuarea procedurilor judiciare. Fostul soț, Silvestru Șoșoacă, este și el acuzat și trimis în judecată pentru lipsire de libertate, precum și pentru lovire sau alte violențe.
Mutarea dosarului de la procurorul Romulus Dan Varga, celebru pentru rezolvarea cazului „Elodia” (în care fostul polițist Cristian Cioacă a fost condamnat pentru omor în lipsa cadavrului, un fapt rarisim în practica judiciară, rechizitoriul fiind întocmit de Varga și Maria Militaru după o anchetă începută de Marius Iacob în 2011), la procurorul Rareș Stan, subliniază importanța și sensibilitatea cazului. Rareș Stan este cunoscut pentru implicarea sa în dosare precum cel al tragediei de la Colectiv, cazul Andrew Tate, dosarul Coțofenești și anchetarea parlamentarului AUR, Dan Tănasă, precum și pentru contribuția la recuperarea brățării dacice furate din Muzeul Drents din Olanda. Această schimbare de procuror ar putea indica o accelerare sau o abordare mai specializată a investigației.
Întârzierea semnificativă în soluționarea acestui dosar a avut loc într-o perioadă în care scena politică românească a fost marcată de patru rânduri de alegeri. Potrivit G4Media, în acest interval, „polul extremist” (AUR, S.O.S. România, P.O.T., avându-l ca „simbol” pe pro-rusul Călin Georgescu) a înregistrat o creștere notabilă, ajungând la aproximativ 40% din preferințele electoratului. Această ascensiune este atribuită, parțial, de G4Media, „lipsei de reacții și neaplicării legii de către Parchetul General”. Această critică sugerează că o acțiune judiciară mai rapidă în cazuri precum cel al Dianei Șoșoacă ar fi putut influența percepția publică și evoluția fenomenului extremist.
În plus față de acest dosar, europarlamentara Diana Șoșoacă, cunoscută pentru declarațiile sale pro-ruse, inclusiv cele făcute la Forumul de la Sankt Petersburg unde a afirmat că românii nu îl urăsc pe Putin și nu doresc să ajute Ucraina, este vizată de o altă anchetă penală a Parchetului General din octombrie 2025. Aceasta implică acuzații pentru 11 infracțiuni, printre care apologia cultului criminalilor de război, promovarea de idei sau concepții fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, negarea Holocaustului și ultraj. Această multitudine de acuzații subliniază un tipar de comportament controversat și o prezență constantă în atenția organelor de justiție.
De ce contează
Trimiterea în judecată a Dianei Șoșoacă, deși tardivă, trimite un semnal important că niciun cetățean, indiferent de statutul politic, nu este mai presus de lege. Durata lungă a anchetei, de aproape cinci ani, ridică însă întrebări serioase despre eficiența și celeritatea sistemului judiciar românesc, mai ales în cazuri cu vizibilitate publică. Această întârziere poate afecta încrederea publicului în justiție și poate alimenta percepția că anumite personalități sunt protejate sau că legea nu este aplicată uniform. De asemenea, contextul politic în care a avut loc această întârziere, marcat de ascensiunea partidelor extremiste, sugerează o posibilă legătură între lentoarea justiției și consolidarea unor curente anti-sistem.
Acest proces va fi un test important pentru sistemul judiciar românesc, atât prin prisma acuzațiilor de lipsire de libertate, cât și prin cea a implicării unui europarlamentar. Următoarele etape vor include faza de cameră preliminară, unde judecătorul va verifica legalitatea trimiterii în judecată, urmată de judecata pe fond. Rămâne de văzut cum va influența statutul de europarlamentar al Dianei Șoșoacă desfășurarea procesului, mai ales având în vedere necesitatea ridicării imunității sale. De asemenea, evoluția dosarului ar putea avea un impact asupra imaginii publice a Dianei Șoșoacă și a partidului S.O.S. România, în contextul în care aceasta se confruntă deja cu multiple alte acuzații penale.
Cazul va fi urmărit cu atenție, nu doar în România, ci și la nivel european, dat fiind caracterul transfrontalier al victimelor și statutul actual al inculpatei.