Contoare inteligente și stocare, din Fondul pentru Modernizare
Premierul interimar Ilie Bolojan, exercitând și funcția de ministru interimar al Energiei, a anunțat semnarea a două ordine esențiale menite să optimizeze consumul de energie și să reducă facturile pentru consumatorii români. Aceste măsuri, cu o alocare totală de 250 de milioane de euro sub formă de granturi europene din Fondul pentru Modernizare, vizează instalarea de contoare inteligente și creșterea capacităților de stocare a energiei, potrivit unei postări publicate de Bolojan pe contul său de Facebook. „Ieri am semnat ordinele, în calitate de interimar la Energie, pentru un ghid în vederea instalării de contoare inteligente și pentru o schemă care are în vedere creșterea capacităților de stocare. Ambele forme de sprijin urmăresc să reducă facturile la energie”, a declarat premierul interimar, subliniind angajamentul Guvernului de a tempera costurile energetice.
Primul apel de proiecte, cu o alocare de 100 de milioane de euro, este dedicat contorizării inteligente și se adresează celor patru operatori de distribuție concesionari din România: Distribuție Energie Electrică România, Delgaz Grid, Rețele Electrice România și Distribuție Oltenia. Ghidul aferent acestui apel va fi transmis luni, 21 iulie 2026, spre publicare în Monitorul Oficial. Apelul de proiecte va fi deschis pe 3 august 2026, la ora 12:00, și se va închide pe 2 decembrie 2026, la ora 17:00, cu un termen estimat pentru finalizarea proiectelor la 31 decembrie 2029. Conform informațiilor furnizate de premier, alocarea va fi împărțită în mod egal, fiecare operator putând beneficia de maximum 25 de milioane de euro. Efectele anticipate ale acestei măsuri includ facturarea pe baza consumului real, reducerea pierderilor și a fraudelor din rețea, precum și instalarea a peste 800.000 de contoare inteligente, o cifră semnificativă având în vedere că, la nivelul anului 2025, gradul de acoperire al contoarelor inteligente în România era sub media europeană de 50%, conform datelor ANRE.
Cel de-al doilea apel de proiecte vizează scheme de ajutor de stat pentru creșterea capacităților de stocare *stand-alone*, beneficiind de o alocare de 150 de milioane de euro, tot din Fondul pentru Modernizare. Această schemă, care va fi de asemenea transmisă luni spre publicare în Monitorul Oficial, își propune crearea de noi parcuri de baterii, cu o capacitate minimă totală de 2.174 MWh. Apelul va fi deschis pe 1 septembrie 2026 și se va închide pe 30 octombrie 2026, cu un termen de finalizare estimat pentru proiecte la 31 decembrie 2030. Finanțarea va fi acordată printr-o licitație competitivă, bazată pe cel mai mic cost per MWh, cu un plafon de 69.000 de euro/MWh și un maximum de 15 milioane de euro pentru fiecare companie. Potrivit premierului Bolojan, efectul direct al acestor investiții va fi o rețea energetică mai stabilă și prețuri temperate în orele de seară, perioade în care cererea de energie este, de regulă, mai ridicată și prețurile pe piața spot cresc.
Contextul acestor măsuri este unul marcat de fluctuații semnificative ale prețurilor la energie la nivel european și național, agravate de criza energetică din 2022-2023. Deși prețurile s-au mai stabilizat, necesitatea investițiilor în infrastructura energetică rămâne stringentă pentru a asigura securitatea și predictibilitatea costurilor. Fondul pentru Modernizare, din care provin aceste granturi, este un instrument cheie al Uniunii Europene, finanțat din veniturile obținute prin licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, destinat sprijinirii statelor membre cu venituri mai mici în tranziția către o economie verde. România este unul dintre principalii beneficiari ai acestui fond, având alocate sume considerabile pentru investiții în energie regenerabilă și eficiență energetică.
Comparativ cu alte state membre, România se află încă la început în ceea ce privește implementarea pe scară largă a contoarelor inteligente și a capacităților de stocare la nivel de rețea. De exemplu, țări precum Suedia sau Italia au atins deja rate de acoperire de peste 90% pentru contoarele inteligente încă din 2018-2020. Dezvoltarea capacităților de stocare este, de asemenea, crucială pentru integrarea eficientă a surselor de energie regenerabilă intermitente, precum energia solară și eoliană, care au cunoscut o creștere accelerată în ultimii ani în România, ajungând să reprezinte peste 25% din mixul energetic național în 2025, conform datelor Transelectrica. Criticii, deși salută inițiativa, subliniază importanța transparenței în procesul de licitație și a monitorizării stricte a implementării proiectelor pentru a asigura că fondurile sunt utilizate eficient și că beneficiile ajung la consumatori, nu doar la operatorii de distribuție.
De ce contează
Aceste investiții de 250 de milioane de euro sunt cruciale pentru stabilizarea pieței energetice românești și pentru reducerea poverii financiare asupra consumatorilor. Prin instalarea contoarelor inteligente, gospodăriile vor putea monitoriza și gestiona mai bine consumul, evitând estimările și facturarea incorectă. Capacitățile de stocare vor contribui la echilibrarea rețelei, la integrarea eficientă a energiei regenerabile și la atenuarea fluctuațiilor de preț, în special în orele de vârf. Pe termen lung, aceste măsuri sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României și pentru creșterea rezilienței sistemului energetic național, oferind un grad mai mare de independență energetică și reducând vulnerabilitatea la șocurile piețelor internaționale.
Următorii pași includ publicarea ghidurilor în Monitorul Oficial și deschiderea apelurilor de proiecte conform calendarului anunțat. Succesul acestor inițiative depinde în mare măsură de capacitatea operatorilor de distribuție și a companiilor de a depune proiecte eligibile și de a le implementa în termenele stabilite. Rămâne de văzut cum va evolua procesul de licitație competitivă pentru capacitățile de stocare și dacă plafonul de 69.000 euro/MWh va fi atractiv suficient pentru a stimula investiții substanțiale.
De asemenea, monitorizarea implementării și evaluarea impactului real asupra facturilor consumatorilor vor fi esențiale pentru a valida eficacitatea acestor măsuri și pentru a identifica eventuale ajustări necesare pe parcurs.