Evaluare amplă a justiției românești, cu progrese și critici
Parchetul General a emis sâmbătă, 18 iulie 2026, prima sa reacție oficială la publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept în România. Instituția susține că documentul nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice în activitatea Ministerului Public și subliniază că eventualele critici privind funcționarea justiției trebuie să se bazeze pe fapte verificate și evaluări obiective. Această poziție vine în contextul unei dezbateri publice ample și adesea polarizate privind independența și eficiența sistemului judiciar românesc, un subiect de monitorizare constantă din partea Bruxelles-ului de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.
Într-un comunicat detaliat, Parchetul General a arătat că raportul Comisiei Europene „oferă o evaluare amplă a evoluţiilor din domeniul justiţiei şi formulează recomandări menite să contribuie la consolidarea statului de drept şi la creşterea eficienţei sistemului judiciar”. Documentul, conform Parchetului, „evidenţiază atât progresele înregistrate în ultimii ani, cât şi domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare”. Această formulare reflectă o abordare echilibrată a Comisiei, care, pe de o parte, recunoaște eforturile României, dar, pe de altă parte, semnalează persistența unor provocări sistemice, așa cum a fost cazul și în rapoartele anterioare, inclusiv cele din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), încheiat formal în 2023.
Parchetul General a insistat că raportul CE „nu confirmă existenţa unor disfuncţionalităţi sistemice ale activităţii Ministerului Public şi nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorităţii judecătoreşti ar fi generat, prin el însuşi, regresul funcţionării sistemului judiciar”. Această afirmație contrazice parțial percepția publică și unele analize critice, inclusiv cele ale unor experți români. De exemplu, analistul economic Petrișor Peiu, într-o reacție anterioară, a criticat în mod repetat „reformele” din justiție, susținând că acestea au slăbit lupta anticorupție și au generat o instabilitate legislativă contraproductivă. Peiu, împreună cu alte voci din societatea civilă, a argumentat că modificările legislative din ultimii ani au fost adesea motivate politic, subminând independența magistraților și eficiența instituțiilor cheie precum DNA și DIICOT.
Comunicatul Parchetului General a continuat prin a menționa că „în acelaşi timp, Comisia Europeană formulează recomandări punctuale privind consolidarea unor mecanisme instituţionale şi eficientizarea activităţii judiciare, recomandări care trebuie analizate cu responsabilitate şi în spiritul cooperării loiale între autorităţile publice”. Printre aceste recomandări, Ministerul Public a precizat că va analiza „cu deplină deschidere” consolidarea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor, inclusiv a faptelor de corupție săvârșite în cadrul sistemului judiciar. Aceste aspecte au fost puncte sensibile în dialogul României cu Comisia Europeană de-a lungul anilor, mai ales în contextul modificărilor aduse legilor justiției în 2018-2019, care au stârnit îngrijorări majore la nivel european și intern, culminând cu rapoarte negative ale GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) din 2019 și 2020.
În ceea ce privește combaterea corupției, Ministerul Public a reiterat angajamentul de a acționa „cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate, cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii şi prezumţiei de nevinovăţie”. Această declarație este crucială, având în vedere că, potrivit datelor Eurostat din 2024, România se află încă printre statele membre UE cu o percepție ridicată a corupției, chiar dacă progresele înregistrate în ultimul deceniu, conform rapoartelor MCV din 2022 și 2023, au fost notabile în ceea ce privește numărul de condamnări la nivel înalt. Parchetul General a subliniat că menține drept prioritate combaterea corupției, a criminalității organizate, a traficului de persoane, a criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice – domenii în care, conform unui raport al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din 2025, numărul dosarelor soluționate a crescut cu 15% față de anul precedent.
Instituția a mai arătat că dezbaterea publică privind funcționarea justiției este necesară într-o societate democratică, însă aceasta trebuie să fie fundamentată pe date obiective. „Ministerul Public reafirmă că semnalarea disfuncţionalităţilor şi dezbaterea critică asupra funcţionării justiţiei reprezintă componente esenţiale ale unei societăţi democratice. În egală măsură, acestea trebuie să se întemeieze pe fapte verificate şi pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetăţenilor în autoritatea judecătorească şi în instituţiile statului”, se precizează în comunicat. Această poziție, deși justificată, poate fi interpretată și ca o reacție la criticile vehemente, uneori nefondate, care au vizat justiția românească în spațiul public și politic. Un sondaj de opinie realizat de INS în 2025 a indicat că doar 38% dintre români au încredere în sistemul de justiție, un procent sub media europeană de 45%, conform datelor Eurobarometru din același an.
În încheiere, Parchetul General a subliniat că „orice reformă privind organizarea și funcționarea autorității judecătorești trebuie realizată printr-un dialog instituțional autentic, bazat pe consultarea efectivă a autorităților judiciare implicate și pe respectarea principiilor independenței justiției și loialității constituționale”. Acest apel la dialog este esențial, având în vedere istoria recentă a reformelor legislative în justiție, care au fost adesea criticate pentru lipsa unei consultări reale cu magistrații și asociațiile profesionale. Colaborarea interinstituțională și respectarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ale Comisiei de la Veneția sunt aspecte fundamentale pentru asigurarea stabilității și credibilității sistemului judiciar românesc.
De ce contează
Reacția Parchetului General la raportul Comisiei Europene este crucială pentru că marchează poziția oficială a unei instituții cheie a statului român într-un domeniu vital pentru democrație și integrarea europeană. Modul în care România răspunde recomandărilor Comisiei influențează direct percepția la Bruxelles, accesul la fonduri europene și încrederea investitorilor. O justiție independentă și eficientă este fundamentul statului de drept, asigurând respectarea drepturilor cetățenilor și combaterea infracționalității. Neabordarea disfuncționalităților semnalate ar putea duce la o erodare a încrederii publice și la potențiale sancțiuni sau limitări din partea Uniunii Europene, afectând stabilitatea economică și socială a țării.
În perioada următoare, se așteaptă ca Ministerul Public, alături de celelalte instituții din sistemul judiciar, să analizeze în detaliu recomandările Comisiei Europene. Următorii pași vor include probabil elaborarea unor planuri de acțiune și, posibil, inițiative legislative menite să răspundă acestor solicitări. Va fi esențial ca dialogul instituțional invocat de Parchetul General să fie unul real și transparent, implicând toate părțile interesate: magistrați, societatea civilă și experți. De asemenea, monitorizarea implementării acestor măsuri de către Comisia Europeană va continua, iar succesul României în consolidarea statului de drept va depinde de coerența și fermitatea angajamentelor asumate.
Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să reconcilieze criticile externe cu percepția internă și să asigure o funcționare optimă a justiției.