Un IT-ist moldovean digitalizează memoria victimelor
Un proiect ambițios, inițiat de IT-istul Mihai Focsa din Republica Moldova, a adus la lumină tragedia deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei, transformând mii de nume declasificate de Arhivele Naționale ale Moldovei într-o hartă digitală interactivă. Platforma deportari.org, lansată recent, centralizează informațiile despre cele peste 35.000 de persoane ridicate din propriile locuințe și deportate în Uniunea Sovietică în timpul operațiunii „IUG”, desfășurată între 5 și 7 iulie 1949. „A pornit ca un proiect de weekend, dar se pare că nu știu în ce m-am băgat”, a declarat Mihai Focsa pentru Libertatea, subliniind amploarea neașteptată a demersului său.
Focsa, pasionat de istorie, a fost profund marcat de lipsa de discuție publică pe acest subiect și de impactul personal al poveștilor victimelor. „Fiind pasionat de istorie, știu că despre subiectul acesta nu prea se vorbește”, a explicat el. Momentul decisiv a fost descoperirea dosarului familiei Dicusor din Căușeni, orașul său natal, unde o mamă singură și cele cinci fiice ale sale, cea mai mică având doar 4 ani, au fost deportate. Această experiență l-a motivat să înțeleagă cine erau, de fapt, cei „35.000 de oameni” din spatele statisticilor reci.
Pentru a procesa cele 31 de dosare declasificate de Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, Mihai Focsa a implementat un sistem bazat pe inteligență artificială. Acest sistem este capabil să extragă numele persoanelor deportate și localitățile de origine. Cu toate acestea, procesul nu a fost lipsit de provocări. IT-istul a constatat numeroase greșeli de redactare în documentele originale, precum și pagini deteriorate, ceea ce a îngreunat recunoașterea și extragerea corectă a informațiilor de către AI. „Persoanele care au întocmit documentele pe atunci nu prea erau interesate cât de corect sunt scrise denumirile localităților, nici numele celor deportați”, a explicat Focsa. Astfel, aproximativ 20% din date necesită verificare și validare manuală, deoarece precizia AI-ului atinge în prezent circa 78% în identificarea numelor exacte.
În ciuda acestor dificultăți, impactul platformei este deja vizibil. Focsa a primit numeroase mesaje pe pagina sa de Facebook de la persoane care și-au regăsit bunicii și alte rude pe site. Printre numele identificate se numără și cel al lui Mihai Dolgan, un artist moldovean celebru în anii '70-'80, fondatorul trupei Noroc, a cărui poveste va fi completată cu fotografii și informații suplimentare. Acest feedback pozitiv l-a încurajat pe Focsa să dezvolte noi funcționalități, inclusiv posibilitatea pentru utilizatori de a adăuga fotografii și descrieri despre soarta rudelor deportate, informații care vor fi validate manual pentru a asigura acuratețea. Scopul final, conform creatorului, este de a „scoate oamenii din statistici” și de a le reda identitatea și povestea.
Un aspect deosebit de tulburător, observat de Focsa în statistici, este numărul mare de copii deportați alături de mamele lor. Datele indică deportarea a aproximativ 1.000 de nou-născuți sugari și a 2.214 mame singure împreună cu 5.000 de copii. Această realitate subliniază brutalitatea regimului stalinist și impactul devastator asupra familiilor. O altă provocare majoră în documentare o reprezintă identificarea localităților de origine, având în vedere că multe sate și-au schimbat numele sau au dispărut complet de-a lungul timpului. Focsa utilizează hărți sovietice vechi, inclusiv una din 1950 și alta din 1970, pentru a corela denumirile istorice cu cele actuale, remarcând discrepanțe chiar și între aceste hărți.
Proiectul deportari.org nu este doar o bază de date, ci o invitație la implicare comunitară. Mihai Focsa face un apel deschis către toți cei care dețin informații relevante, fotografii sau arhive personale să contribuie la completarea lacunelor din datele declasificate. Această colaborare este esențială pentru a construi o imagine cât mai completă și autentică a tragediei deportărilor, asigurând că memoria victimelor este păstrată și onorată. Proiectul său reprezintă un exemplu elocvent al modului în care tehnologia modernă, în special inteligența artificială, poate servi drept instrument puternic pentru conservarea memoriei istorice și pentru educație publică, depășind limitările documentelor fizice.
De ce contează
Acest proiect este crucial pentru memoria colectivă a Republicii Moldova și a României, oferind o platformă accesibilă pentru a înțelege amploarea deportărilor staliniste. Prin digitalizarea și geolocalizarea datelor, sute de familii pot acum să-și regăsească rudele și să reconstruiască poveștile personale, transformând statisticile în destine umane. Inițiativa contribuie la educarea noilor generații despre ororile totalitarismului și la prevenirea uitării, un demers vital într-o regiune marcată de o istorie complexă și adesea dureroasă. De asemenea, demonstrează potențialul tehnologiei de a vindeca traume istorice și de a reconecta oameni cu trecutul lor.
În viitor, Mihai Focsa intenționează să extindă funcționalitățile platformei, integrând mai multe surse de informații și colaborând cu istorici și instituții de cercetare. Până în prezent, proiectul a funcționat pe baza eforturilor personale ale IT-istului, dar succesul său indică necesitatea unei susțineri mai ample. Rămâne de văzut dacă autoritățile din Republica Moldova sau din România vor oferi sprijin instituțional pentru a asigura sustenabilitatea și dezvoltarea continuă a acestei inițiative esențiale.
Întrebarea deschisă este cât de mult se va extinde această platformă și dacă va reuși să înglobeze și alte valuri de deportări sau evenimente tragice din istoria recentă a regiunii, transformându-se într-un memorial digital cuprinzător.