Măsură de conservare la siturile arheologice celebre
O regulă puțin cunoscută, aplicată la multe dintre cele mai celebre situri antice din Grecia, îi ia prin surprindere pe mii de turiști, scrie Gândul. Mai exact, pentru unii, acest lucru înseamnă să fie opriți la intrare și anunțați că trebuie să-și continue explorarea desculți. Această restricție neașteptată este în vigoare din anul 2009 și se aplică mai multor situri arheologice din Grecia.
Vizitatorilor care poartă încălțăminte cu toc înalt li se poate cere să se descalțe sau să își schimbe încălțămintea înainte de a intra, pentru a contribui la conservarea monumentelor. Potrivit Ministerului Culturii din Grecia, măsura a fost introdusă pentru a preveni deteriorarea suprafețelor fragile din piatră, care au rezistat timp de milenii. Tocurile subțiri și ascuțite pot ciobi sau crăpa marmura și calcarul, în special în siturile care primesc anual milioane de vizitatori.
Această măsură se aplică unor obiective emblematice, precum Acropolele din Atena, Agora Romană și situl arheologic de la Delphi. Și alte situri protejate din Grecia ar putea impune restricții similare, în conformitate cu legislația țării privind protejarea patrimoniului. Acropolele reprezintă una dintre cele mai vizitate atracții din Grecia și au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. UNESCO afirmă că antica citadelă posedă o „valoare universală excepțională”, iar conservarea monumentelor sale este de o importanță internațională.
Ministerul Culturii din Grecia precizează că, în ultimii ani, autoritățile au introdus intervale orare de acces și limite zilnice privind numărul de vizitatori la Acropole. Aceste măsuri vizează reducerea aglomerației și limitarea uzurii sitului istoric, pe fondul creșterii constante a numărului de vizitatori. Restricțiile de acces la Acropole, care includ și limitarea numărului de vizitatori la 20.000 pe zi începând cu septembrie 2023, sunt un exemplu clar al eforturilor Greciei de a gestiona turismul de masă și impactul acestuia asupra patrimoniului.
Impactul tocurilor asupra siturilor antice nu este o problemă nouă. Arheologii și conservatorii subliniază de mult timp cum presiunea concentrată a tocurilor subțiri poate accelera eroziunea pietrei, în special în locuri unde suprafețele sunt deja uzate de mii de ani de expunere la intemperii și la trafic uman. Spre exemplu, la Pompei, în Italia, vizitatorilor li se recomandă, de asemenea, încălțăminte confortabilă și plată pentru a naviga pe străzile neregulate și a proteja situl. Similar, în Egipt, la piramidele din Giza, deși nu există o interdicție explicită a tocurilor, ghizii turistici avertizează constant asupra riscului de deteriorare a suprafețelor și de accidentări personale.
Această regulă, introdusă în 2009, reflectă o preocupare crescută la nivel global pentru sustenabilitatea turismului în siturile istorice. Grecia, o țară care depinde în mare măsură de turism (contribuind cu aproximativ 20% la PIB-ul său în 2023, conform datelor Eurostat), se confruntă cu echilibrul delicat dintre generarea de venituri și protejarea comorilor sale antice. În 2022, Grecia a atras peste 27 de milioane de turiști, iar numărul a continuat să crească în 2023, exercitând o presiune considerabilă asupra infrastructurii și siturilor arheologice.
Decizia de a interzice tocurile înalte este o mărturie a angajamentului Ministerului Culturii din Grecia față de conservarea pe termen lung, chiar dacă aceasta înseamnă impunerea unor restricții nepopulare. Un purtător de cuvânt al Ministerului Culturii, citat de Gândul, a declarat că „prioritatea noastră este să asigurăm că aceste monumente inestimabile sunt păstrate pentru generațiile viitoare. Fiecare mică măsură contribuie la acest obiectiv, iar turiștii sunt parteneri esențiali în acest efort.”
De ce contează
Această regulă subliniază importanța conștientizării impactului turismului asupra patrimoniului cultural. Prin protejarea siturilor arheologice de uzura fizică, Grecia asigură că aceste mărturii ale istoriei rămân accesibile și intacte pentru viitor. Pentru turiști, înseamnă o adaptare la normele locale și o înțelegere a responsabilității individuale în conservarea acestor locuri unice. Măsura contribuie la un turism mai responsabil și sustenabil, un model pe care tot mai multe țări cu patrimoniu bogat îl adoptă.
Pe viitor, este de așteptat ca Grecia să continue să implementeze și să adapteze măsuri de conservare, pe măsură ce numărul de turiști crește. Posibile extinderi ale acestei reguli la mai multe situri sau introducerea unor ghiduri mai stricte privind încălțămintea nu sunt excluse. De asemenea, campaniile de informare pentru turiști ar putea fi intensificate pentru a preveni surprizele neplăcute la intrarea în situri.
Autoritățile elene colaborează cu organizații internaționale precum UNESCO pentru a dezvolta strategii comprehensive de gestionare a vizitatorilor, asigurând un echilibru între accesibilitate și conservare.