Berlinul reformează sistemul de finanțare a energiei verzi
Germania taie reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul german, condus de cancelarul Friedrich Merz, a propus o reformă amplă a sistemului de finanțare a energiei regenerabile, vizând reducerea subvențiilor pentru noile proiecte începând cu anul 2027. Această decizie, anunțată într-un proiect de lege publicat vineri seara de Ministerul Economiei de la Berlin și citată de Bloomberg, vine pe fondul unei presiuni crescânde asupra rețelei electrice, cauzată de afluxul masiv de energie fotovoltaică.
Potrivit documentului, noii producători de energie regenerabilă ar trebui să primească sprijin „într-un mod care să fie benefic atât pentru piață, cât și pentru sistem”. Aceasta implică recompensarea proiectelor care răspund mai eficient la cererea de energie electrică și care nu agravează congestia rețelei. O măsură cheie este eliminarea treptată a așa-numitelor tarife feed-in pentru noile instalații, o schemă care garanta producătorilor un preț fix pentru energia lor pe o perioadă de 20 de ani. Ministrul Economiei a subliniat necesitatea adaptării la realitățile pieței, afirmând că „trebuie să ne asigurăm că investițiile în energie verde sunt nu doar numeroase, ci și inteligente, integrându-se armonios în sistemul energetic național”.
Modificările propuse ar putea încetini investițiile în proiecte eoliene și fotovoltaice terestre, domenii în care dezvoltatorii se confruntă deja cu costuri operaționale mai mari și venituri în scădere, din cauza frecvenței tot mai mari a prețurilor negative la energie. Cu toate acestea, Ministerul Economiei își menține obiectivul ambițios de a crește ponderea energiei regenerabile în consumul brut de energie electrică al Germaniei la 80% până în 2030, de la aproximativ 58% în prezent (date din 2024, conform Agerpres), și intenționează să organizeze licitații suplimentare pentru noi capacități eoliene. Această abordare duală reflectă o tensiune între necesitatea de a stabiliza rețeaua și angajamentul ferm față de tranziția energetică.
Eforturile anterioare ale Germaniei de a reduce birocrația și de a oferi tarife feed-in generoase au contribuit la o creștere-record a capacităților de producție de energie regenerabilă. Însă, infrastructura de transport a electricității nu a reușit să țină pasul, generând blocaje semnificative și forțând operatorii să reducă producția în anumite intervale orare. Producătorii afectați pot solicita despăgubiri pentru pierderile de producție, o povară financiară considerabilă pentru stat. Analiștii estimează că statul german va cheltui aproximativ 16 miliarde de euro în 2026 pentru sprijinirea energiei regenerabile, o cifră care alimentează criticile într-un context în care guvernul Merz urmărește o reducere generală a cheltuielilor publice, inclusiv în domenii sociale precum pensiile și asistența medicală.
În cadrul noii reforme, operatorilor de rețea li se va permite să reducă plățile pentru noile proiecte regenerabile în zonele unde rețeaua este deja frecvent congestionată. Această prevedere este o versiune mai blândă a unei propuneri inițiale, care fusese vehement criticată de dezvoltatorii de proiecte regenerabile pentru potențialul său de a descuraja investițiile. Pentru a se alinia cerințelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, proiectul legislativ ar limita subvențiile și ar introduce un mecanism de recuperare a profiturilor excesive. Acest lucru ar apropia sistemul german de modelul Contractelor pe Diferență (CfD) utilizat în alte țări europene, unde statul completează veniturile producătorilor când prețurile de pe piață sunt scăzute, dar recuperează fonduri când prețurile depășesc un prag predeterminat. Un exemplu notabil este Marea Britanie, care a implementat CfD-uri încă din 2014, oferind o mai mare predictibilitate investitorilor, dar și o protecție a consumatorilor împotriva prețurilor volatile.
Propunerea vizează, de asemenea, eliminarea subvențiilor pentru instalațiile fotovoltaice mai mici de 25 de kilowați și ar impune ca proiectele mai mari să fie însoțite mai frecvent de sisteme de stocare în baterii. Această măsură este crucială pentru a muta furnizarea de energie spre orele de seară, când cererea este ridicată și producția solară scade, contribuind la o mai bună echilibrare a rețelei. Ministerul german al Economiei a solicitat contribuții de la părțile interesate, indicând că proiectul de lege este încă supus modificărilor și dezbaterilor publice. Această deschidere la dialog este esențială pentru a asigura o tranziție echitabilă și eficientă, care să țină cont de interesele tuturor actorilor implicați, de la marii dezvoltatori la prosumatorii individuali.
De ce contează
Această reformă legislativă din Germania este crucială pentru viitorul energetic al Europei. Germania este cel mai mare consumator de energie din UE și un lider în tranziția energetică. Modificările propuse vor influența nu doar piața internă, ci și direcția politicilor energetice la nivel european, prin modelul de integrare a regenerabilelor. Reducerea subvențiilor și introducerea mecanismelor de piață vizează o utilizare mai eficientă a resurselor și o stabilizare a rețelei, beneficiind în cele din urmă consumatorii prin costuri mai mici și o alimentare mai sigură. Pentru România, care are un potențial semnificativ în energie regenerabilă, experiența germană oferă lecții valoroase despre provocările integrării rapide a capacităților verzi și necesitatea unei planificări solide a infrastructurii de rețea.
Concluzie
Reforma sistemului de subvenții pentru energia regenerabilă din Germania reprezintă un pas strategic, menit să echilibreze obiectivele ambițioase de decarbonizare cu stabilitatea și eficiența rețelei electrice. Deși ar putea încetini temporar ritmul investițiilor în anumite segmente, introducerea unor mecanisme bazate pe piață și promovarea soluțiilor de stocare, cum ar fi bateriile, sunt esențiale pentru a asigura o tranziție energetică sustenabilă și rezilientă pe termen lung. Rămâne de văzut cum vor răspunde dezvoltatorii și investitorii la aceste noi condiții și dacă obiectivele guvernamentale de 80% energie regenerabilă până în 2030 vor fi atinse fără întârzieri semnificative.
Dialogul continuu cu părțile interesate și adaptabilitatea legislativă vor fi factori cheie în succesul acestei reforme complexe, care va modela peisajul energetic al Germaniei și, implicit, al Uniunii Europene.