Salariile demnitarilor, majorate etapizat până în 2031

Noua lege a salarizării personalului din sectorul public, care urmează să intre în vigoare, introduce un sistem unitar de calcul al remunerațiilor, bazat pe coeficienți de salarizare și pe o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Această reformă, prevăzută să se deruleze etapizat până în 2031, vizează uniformizarea veniturilor pentru funcțiile publice, eliminând discrepanțele și oferind predictibilitate bugetară, conform informațiilor oficiale. Toate funcțiile publice beneficiază de o creștere programată a coeficienților în perioada 2027-2031, ceea ce va conduce la majorări salariale anuale.

Potrivit datelor oficiale citate de Libertatea, indemnizațiile demnitarilor nu vor mai fi calculate fix, ci vor fi raportate direct la salariul minim brut pe economie prin coeficienți progresivi. Această măsură are rolul de a elimina inechitățile din sistem și de a asigura o creștere predictibilă. Valoarea de referință este propusă de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, fiind stabilită pentru anul 2026 la 4.100 de lei, conform unei surse. O altă sursă, citată de Libertatea, menționează un salariu minim brut pe țară de 4.325 de lei pentru anul 2026/2027, pe baza căruia se calculează indemnizațiile inițiale. Aceste diferențe subliniază necesitatea unei clarificări a valorii de referință exacte la momentul adoptării finale a legii.

În cazul Președintelui României, proiectul de lege stabilește cel mai înalt coeficient din grilă. Conform unei surse, acesta va fi de 6,47 pentru anii 2026 și 2027, ceea ce se traduce printr-un salariu de bază de 26.527 de lei în 2026, ajungând la 32.800 de lei în 2031. Pe de altă parte, Libertatea raportează un coeficient inițial de 6,4702 pentru 2026/2027, care, raportat la salariul minim brut de 4.325 de lei, ar genera o indemnizație brută de 27.984 de lei. Marea transformare financiară se va produce treptat, până în 2031, când, potrivit Libertatea, coeficientul va atinge pragul maxim de 8,0000, garantând o sumă brută de aproximativ 34.000 de lei pe lună, adică circa 20.000 de lei net. Aceasta ar însemna un salariu net cu aproximativ 4.700 de lei mai mare față de cel din prezent (aproximativ 15.500 de lei net).

Pentru președinții celor două camere ale Parlamentului, coeficientul de pornire este de 6,17, ceea ce ar genera un salariu de bază de 25.297 de lei, o scădere față de nivelul anterior de 30.750 de lei. Pe termen lung, însă, indemnizația va crește, deoarece grila prevede că în 2031 coeficientul va ajunge la 7,50, ceea ce va ridica salariul de bază la 30.750 de lei. Senatorii și deputații vor vedea coeficientul crescând de la 4,85 în 2026 la 6,00 în 2031, iar președinții comisiilor permanente ale camerelor, de la 5,20 la 6,30.

În administrația publică locală, primarul general al Capitalei pornește de la un coeficient de 6,01, ceea ce generează un salariu de bază de 24.641 de lei în 2026. Pe parcursul perioadei 2027-2031, acest coeficient va crește progresiv până la 6,50, astfel că, în ultimul an al intervalului, primarul general va ajunge la un venit fix de 26.650 de lei. Primarii sectoarelor municipiului București, președinții de consilii județene și viceprimarul Capitalei au un coeficient identic de 5,44, ceea ce le aduce un salariu de bază de 22.304 lei. Și pentru această funcție coeficientul va urca până la 6,00 în 2031, când indemnizația fixă va ajunge la 24.600 de lei.

Este crucial de subliniat că toate aceste sume reprezintă doar componenta fixă a remunerației, adică salariul de bază. În practică, venitul lunar total va fi mai mare, deoarece la acesta se adaugă o componentă variabilă consistentă, formată din sporuri, prime, indemnizații și premii, precum și majorările succesive corespunzătoare gradațiilor de vechime. De exemplu, un angajat cu o experiență de peste 20 de ani poate beneficia de o gradație suplimentară care adaugă 2,5% la salariul de bază, iar pentru cei cu vechime între 3 și 5 ani, majorarea este de 7,5%. Prin urmare, în lipsa unei informații exacte despre vechimea și sporurile individuale ale fiecărui demnitar, sumele menționate trebuie interpretate ca fiind baza de calcul, nu valoarea finală încasată efectiv, oferind totuși un reper clar asupra ierarhiei și predictibilității bugetare introduse de noua lege.

Noua formulă de calcul rezolvă și o anomalie întâlnită în administrație, în care anumiți directori sau primari ajungeau să aibă venituri net superioare președintelui țării prin cumulul de sporuri. Conform proiectului, indemnizația lunară pentru funcțiile de demnitate publică reprezintă singura formă de remunerare pentru activitatea desfășurată, fiind interzisă acordarea altor sporuri sau adaosuri salariale pentru aceste categorii, conform Libertatea. Această prevedere este menită să standardizeze veniturile și să prevină situațiile în care sporurile creau discrepanțe semnificative.

Sistemul de salarizare prevede șase gradații, acordate în funcție de vechimea în muncă. Fiecare gradație corespunde unei tranșe de vechime și aduce o majorare procentuală aplicată salariului de bază. Astfel, gradația 0 se acordă pentru vechimea de la 0 la 3 ani, urmată de gradația 1 pentru 3-5 ani, cu o majorare de 7,5%. Gradația 2, pentru 5-10 ani, aduce o creștere de 5%, la fel ca gradația 3, pentru 10-15 ani. Pentru gradația 4, corespunzătoare vechimii de 15-20 de ani, majorarea este de 2,5%, iar gradația 5, pentru peste 20 de ani, aduce o altă creștere de 2,5%. Gradația obținută se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile de acordare. Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor corespunzătoare gradației deținute, iar pentru acordarea gradației se iau în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii decât cele bugetare.

Noua grilă de salarizare include și funcțiile din administrația publică locală, unde coeficienții variază în funcție de numărul de locuitori pentru primarii unităților administrativ-teritoriale. De exemplu, pentru localitățile cu 50.001-200.000 de locuitori, coeficientul este de 4,50, ajungând la 3,30 pentru cele cu până la 10.000 de locuitori. Coeficienții sunt planificați să crească treptat, ajungând în 2031 la 4,80 pentru primarii localităților mijlocii și la 4,35 pentru cei ai localităților mici. Viceprimarii beneficiază de coeficienți mai mici, adaptați specificului fiecărei categorii de unitate administrativ-teritorială.

De ce contează

Această nouă lege a salarizării este esențială pentru stabilitatea și predictibilitatea bugetară a României, având un impact direct asupra peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public. Prin uniformizarea coeficienților și eliminarea sporurilor pentru demnitari, se urmărește reducerea inechităților și creșterea transparenței în cheltuirea fondurilor publice. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o gestionare mai eficientă a banilor publici și o reducere a riscului de abuzuri, dar și o potențială îmbunătățire a calității serviciilor publice, prin motivarea personalului pe baza unei grile clare și a unor creșteri salariale programate. De asemenea, oferă o perspectivă clară asupra veniturilor viitoare ale oficialilor, un aspect important pentru responsabilitatea publică.

Implementarea noii legi a salarizării va fi un proces complex, monitorizat îndeaproape de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. Rămâne de văzut cum va fi percepută această reformă de către sindicate și angajații din sectorul public, având în vedere că, deși crește componenta fixă, elimină anumite sporuri pentru demnitari. De asemenea, impactul final asupra bugetului de stat va depinde de valoarea de referință stabilită anual și de evoluția economică generală. Discuțiile privind salariul minim brut pe economie, pe baza căruia se calculează o parte din indemnizații, vor continua să influențeze nivelul final al veniturilor.

Monitorizarea atentă a implementării și ajustările necesare vor fi cruciale pentru succesul pe termen lung al acestei reforme ambițioase.