DIICOT a cerut arest preventiv pentru șapte inculpați
Tribunalul București a respins, vineri, 17 iulie 2026, solicitarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de arestare preventivă pentru șase dintre cei șapte inculpați vizați în dosarul fraudelor cu pensii, dispunând în schimb măsura controlului judiciar. Această decizie vine în contextul unui dosar amplu, care implică un prejudiciu estimat la 7 milioane de lei, conform procurorilor. "Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate," a declarat DIICOT, subliniind mecanismul fraudei.
Dosarul vizează un grup infracțional organizat, format din șapte membri, inclusiv doi funcționari publici, care a generat vechime fictivă în muncă pentru peste 860 de clienți în decurs de cinci ani. Alți 170 de clienți au beneficiat de majorarea cuantumului pensiei sau de emiterea deciziei de pensionare pe baza unor documente false. Prejudiciul calculat de DIICOT până la 31 decembrie 2024 se ridică la 7 milioane de lei, însă procurorii avertizează că valoarea continuă să crească. Acțiunile DIICOT au inclus percheziții în București, Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, vizând infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea de informații nedestinate publicității.
Modus operandi al grupării, descris de DIICOT, implica accesul la bazele de date ANAF pentru a introduce date false în declarațiile fiscale D112. Aceste declarații, care vizează obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, erau folosite pentru a crea un istoric fictiv de angajare. În schimbul unor sume de până la 50.000 de lei, firme fantomă sau asociații controlate de membrii grupării emiteau documente care atestau nereal calitatea de angajat. Astfel, beneficiarii obțineau o vechime fictivă în muncă, pe care o prezentau ulterior la Casele de Pensii pentru a obține sau majora pensia. Procurorii subliniază că, deși beneficiarii nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de grupul infracțional, au dobândit fictiv și retroactiv această calitate, inducând în eroare Casele de Pensii.
Această situație nu este singulară în peisajul judiciar românesc, unde deciziile instanțelor pot diverge semnificativ de solicitările parchetelor, așa cum a reieșit și din dosarul azilelor din Bihor. În cazul azilelor deținute de Viorel Pașca, Curtea de Apel București a anulat definitiv măsurile preventive dispuse de Tribunalul București pe 2 iulie 2026, inclusiv controlul judiciar, pentru cei șase acuzați. DIICOT solicitase arest preventiv pentru 30 de zile în acel dosar, care viza acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, cu peste 3.300 de persoane adăpostite ilegal în azile fără licență de funcționare.
Comparativ cu situația din dosarul azilelor, unde toți cei șase acuzați sunt în prezent în stare de libertate fără nicio măsură preventivă, decizia Tribunalului București în dosarul fraudelor cu pensii menține o formă de supraveghere, prin control judiciar, pentru șase dintre inculpați. Această diferență subliniază complexitatea și particularitățile fiecărui caz, precum și interpretările juridice diferite ale instanțelor. În dosarul azilelor, perchezițiile DIICOT din 29-30 iunie au dus la descoperirea a sute de carduri bancare și documente de identitate ale beneficiarilor, gestionate de membrii grupării, care încasau pensiile și indemnizațiile de handicap ale persoanelor vulnerabile.
În România, frauda cu pensii și sistemul de asistență socială reprezintă o problemă persistentă. Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2023, deficiențele în verificarea dosarelor de pensii au condus la plăți necuvenite de sute de milioane de lei în ultimii ani. Spre exemplu, în 2022, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a identificat nereguli în aproximativ 15% din dosarele verificate, indicând o vulnerabilitate sistemică. Această situație contrastează cu unele țări din Uniunea Europeană, precum Germania sau Suedia, unde sistemele de verificare încrucișată a datelor și digitalizarea avansată a proceselor reduc semnificativ posibilitățile de fraudă.
DIICOT a estimat că membrii grupării din dosarul fraudelor cu pensii au fost sprijiniți de alte 13 persoane care aveau rol de "susținere, dezvoltare și sprijin". Această structură, cu o rețea extinsă, indică un nivel ridicat de organizare și dificultatea de a descuraja astfel de infracțiuni fără o abordare integrată. Rolul funcționarilor publici în facilitarea accesului la bazele de date ANAF este un aspect deosebit de grav, subminând încrederea publică în instituțiile statului și în corectitudinea sistemului de pensii.
De ce contează
Acest caz este crucial deoarece scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de pensii din România și modul în care rețelele infracționale exploatează aceste lacune pentru a obține beneficii ilegale. Prejudiciul de milioane de lei afectează direct bugetul de stat și, implicit, contribuabilii onești. Faptul că doi funcționari publici sunt implicați subliniază nevoia urgentă de reforme structurale și de întărire a integrității în administrația publică. Decizia instanței de a plasa inculpații sub control judiciar, în loc de arest preventiv, ridică, de asemenea, întrebări despre eficacitatea măsurilor de prevenire a continuării activității infracționale și despre percepția publică asupra justiției.
Ancheta continuă, iar procurorii DIICOT au anunțat că valoarea prejudiciului este în creștere, sugerând că amploarea fraudei ar putea fi mult mai mare decât estimările inițiale. Rămâne de văzut dacă decizia Tribunalului București va fi contestată de DIICOT și care va fi hotărârea finală a instanțelor superioare. De asemenea, este esențială identificarea și recuperarea integrală a prejudiciului, precum și implementarea unor mecanisme mai stricte de verificare și control în cadrul Caselor de Pensii și al ANAF, pentru a preveni repetarea unor astfel de fraude.
Acest caz servește drept un memento al luptei continue împotriva corupției și a criminalității organizate în România, care necesită eforturi concertate din partea tuturor instituțiilor statului.