ÎCCJ recuză magistrați, CSM contestă raportul CE
Comisia Europeană a publicat pe 17 iulie 2026, raportul său anual privind statul de drept, capitolul dedicat României relevând o serie de constatări îngrijorătoare privind independența justiției și libertatea presei, în ciuda unor progrese în digitalizare. Potrivit documentului de 24 de pagini, bazat pe consultări directe cu magistrați, ONG-uri, jurnaliști și instituții ale statului, cea mai alarmantă situație o reprezintă recuzarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a propriilor judecători, de trei ori în ultimul an, pentru simpla intenție de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Această practică a fost criticată explicit de CJUE, care a subliniat importanța dreptului judecătorilor naționali de a trimite întrebări preliminare fără teamă de repercusiuni.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat la raport, afirmând că acesta "nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an" și că evaluarea CE "nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției". CSM susține că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ și contestă anumite "informații factuale neconforme cu realitatea", cum ar fi întârzierile în comunicarea hotărârilor disciplinare. Pe de altă parte, senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat că "ar fi bine ca politicienii să se implice cât mai puțin în activitatea de înfăptuire a justiției" și că orice conflict de interpretare între organismele juridice ale UE și cele naționale "trebuie rezolvat cu tact și discernământ de către autoritatea judecătorească, fără influențe din zona celorlalte două puteri în stat".
Practica recuzării judecătorilor de către ÎCCJ vizează exact acei magistrați care au inițiat trimiterile ce au condus la deciziile CJUE cunoscute sub numele de Lin II și Lin III, referitoare la modul de calcul al prescripției în dosarele de corupție. Comisia Europeană notează că ÎCCJ a considerat că simpla intenție a unui judecător de a sesiza instanțele europene ar ridica suspiciuni privind imparțialitatea sa. Raportul citează și cazul Dănileț împotriva României, judecat de Marea Cameră a CEDO în decembrie 2025, care a reamintit că magistraților trebuie să li se permită să vorbească public în apărarea independenței justiției. Aceste aspecte subliniază o tensiune continuă între sistemul judiciar național și instanțele europene, cu implicații directe asupra aplicării dreptului european în România.
O altă preocupare majoră este legată de dosarele de corupție. Raportul CE confirmă că instanțele inferioare continuă să închidă dosare și să anuleze condamnări, inclusiv la nivel înalt, pe baza deciziilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale. Aceste decizii au neutralizat întreruperea termenului de prescripție pentru actele de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, crescând riscul ca numeroase dosare penale să scape de pedeapsă. Parchetul European (EPPO) a semnalat că deciziile ÎCCJ ar putea afecta capacitatea sa de a investiga eficient infracțiunile care afectează bugetul UE în România. Chiar pe 16 iulie 2026, CJUE a clarificat, prin hotărârea Lin II, o parte din aceste chestiuni controversate de drept european, încercând să aducă mai multă coerență.
Încrederea românilor în justiție rămâne la un nivel scăzut. Un sondaj INSCOP din ianuarie 2026, citat în raport, arată că șapte din zece români au foarte puțină încredere sau deloc în sistemul judiciar, iar peste două treimi cred că justiția nu este independentă. Cifrele Eurobarometrului din 2026 indică faptul că 71% dintre români consideră corupția larg răspândită, iar 55% spun că sunt afectați personal de ea, un procent dublu față de media europeană de 30%. Pentru companii, situația este chiar mai gravă: 94% consideră corupția larg răspândită, iar 73% o văd ca pe o problemă reală în activitatea economică. Procentul populației care percepe independența instanțelor ca fiind bună a scăzut constant, de la 48% în 2022 la 41% în 2026.
Presa și societatea civilă sunt, de asemenea, sub presiune crescândă. Raportul menționează trei alerte noi pe platforma Consiliului Europei pentru siguranța jurnaliștilor, inclusiv o campanie de defăimare și amenințări cu moartea la adresa jurnalistei Emilia Șercan, pentru care statul român nu a oferit un răspuns oficial. Alte cazuri includ procese de defăimare împotriva jurnalistei Brîndușa Armanca și a platformei PressHub, precum și un proiect de lege care ar obliga ONG-urile, inclusiv organizațiile media, să publice identitatea donatorilor. Un caz record de proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) vizează platforma Context, cu o cerere de despăgubiri de 3,465 milioane de euro. În total, există patru procese SLAPP active împotriva jurnaliștilor și peste 40 de acțiuni civile cu caracteristici SLAPP, plus opt cazuri penale îndreptate și împotriva activiștilor civici. CSM, deși recunoaște dreptul presei și societății civile de a semnala disfuncționalități, subliniază necesitatea de a distinge între fapte verificate și generalizări, și între responsabilitatea individuală și culpabilizarea unei întregi profesii.
În ceea ce privește societatea civilă, organizația internațională Civicus clasează spațiul civic din România drept "îngustat", cu un scor de 61 din 100, semnalând constrângeri politice, administrative și instituționale asupra libertății de asociere, exprimare și întrunire pașnică. Un proiect de lege votat de Senat în mai 2026, care ar obliga asociațiile și fundațiile să dezvăluie identitatea donatorilor, a stârnit reacții puternice, inclusiv din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ. Președintele României a avertizat că publicarea numelor ar descuraja sprijinul financiar. Un episod tensionat a avut loc pe 9 iunie 2026, când Secția pentru judecători a CSM a considerat că criticile aduse justiției de unele asociații de magistrați, mass-media și ONG-uri echivalează cu atacuri la adresa independenței judiciare, decizie contestată de peste 110 organizații ca abuz de autoritate.
Pe lângă aceste critici, raportul Comisiei Europene notează și progrese. Eficiența sistemului judiciar a crescut, durata estimată pentru soluționarea dosarelor civile, comerciale și administrative scăzând de la 228 de zile în 2023 la 180 de zile în 2024, iar rata de soluționare a cazurilor a urcat de la 87% la 99%. Digitalizarea sistemului judiciar rămâne o prioritate, cu investiții din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura IT a Ministerului Justiției și un nou sistem electronic de dosare pentru procurori. De asemenea, România a implementat integral o recomandare anterioară a Comisiei, adoptând în noiembrie 2025 o lege care obligă deputații și senatorii să-și înregistreze întâlnirile cu grupurile de interese într-un registru public de transparență.
Unul dintre punctele de dispută evidențiate în raport este și activitatea comitetului înființat de premierul Ilie Bolojan, menit să analizeze modificările legilor justiției. Acest comitet a fost blocat inițial de o decizie a ÎCCJ pe 25 martie 2026, dar ulterior deblocat de Curtea de Apel București pe 6 iulie 2026. CSM a criticat constituirea acestui grup de lucru, susținând că a fost inițiat fără participarea tuturor părților interesate și fără criterii publice de selecție a ONG-urilor și asociațiilor profesionale. Raportul comitetului, publicat de Guvern în iulie 2026, recomandă revizuirea regulilor privind delegările și promovările magistraților și auditarea periodică a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. La începutul lui 2026, 65% din pozițiile de conducere din instanțe erau ocupate prin delegare, nu prin concurs.
Comisia Europeană încheie raportul cu o serie de recomandări pentru anul viitor, printre care: continuarea evaluării legilor justiției în consultare cu toți actorii relevanți; consolidarea garanțiilor pentru independența procurorilor de rang înalt și organizarea poliției judiciare (domeniu în care nu s-au înregistrat progrese); măsuri concrete pentru investigarea eficientă a infracțiunilor de corupție din interiorul sistemului judiciar; finalizarea legislației privind declarațiile de avere; reducerea folosirii ordonanțelor de urgență; și deblocarea acreditării instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
CSM a confirmat că va analiza cu deschidere aceste recomandări și va participa la punerea lor în aplicare, solicitând în același timp abandonarea retoricii stigmatizante în dezbaterea publică.