Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept
Comisia Europeană a publicat vineri, 17 iulie 2026, cel de-al șaptelea Raport anual privind statul de drept, un document amplu care evaluează evoluțiile din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și, în premieră extinsă, și situația din patru state candidate (Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia), potrivit TVR Info. Raportul concluzionează că, deși majoritatea statelor membre au înregistrat progrese, provocările persistă în domenii cheie precum independența justiției, combaterea corupției, libertatea presei și funcționarea instituțiilor democratice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța statului de drept ca fundament al încrederii și a numit Europa „cel mai bun și mai sigur loc pentru a trăi și a investi”.
În ceea ce privește România, Comisia Europeană a constatat că aplicarea legilor justiției adoptate în 2022 a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Cu toate acestea, raportul menționează că nu au fost încă adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și pentru reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare. Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a salutat aceste progrese într-o postare pe Facebook, evidențiind creșterea gradului de ocupare a posturilor în instanțe și parchete, selecția conducerii marilor parchete, creșterea vârstei de pensionare în sistemul judiciar și progresele în digitalizarea justiției, inclusiv prin dezvoltarea ECRIS V și a Dosarului Electronic Național.
Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat vineri, 17 iulie 2026, printr-un comunicat de presă, afirmând că raportul Comisiei Europene „nu confirmă reprezentările profund deformate” care au dominat discursul politic și mediatic din ultimul an, referitoare la o presupusă deteriorare sistemică a justiției. CSM susține că evaluarea Comisiei nu sprijină afirmațiile conform cărora cadrul legislativ din 2022 ar fi produs efecte negative invocate în spațiul public. Magistrații au acuzat, de asemenea, că raportul conține „informații factuale neconforme cu realitatea”. Un exemplu citat de CSM este cel privind comunicarea tardivă a hotărârilor disciplinare, aspect pe care CSM îl contrazice, argumentând că, din 2022, legislația a fost modificată, iar hotărârile se redactează și se comunică de îndată magistraților vizați.
CSM a subliniat că Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători a constatat deja că extinderea acuzațiilor individuale, neconfirmate factual, asupra întregului sistem judiciar nu este susținută de evaluările internaționale. Consiliul a criticat și lipsa de consultare a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) în procesul de reformare a legilor justiției, considerând că „reformarea unui sistem de o asemenea importanță se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei”. Această observație a Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență este confirmată și de CSM.
În domeniul combaterii corupției, raportul Comisiei Europene evidențiază intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupției. Pentru România, fostul ministru Radu Marinescu a menționat progrese în definitivarea strategiei anticorupție 2026-2030, consolidarea activității Agenției Naționale de Integritate (ANI) și a legilor integrității, precum și îmbunătățirea gestionării digitale a sesizărilor avertizorilor de integritate. De asemenea, a fost semnalată reducerea semnificativă, cu aproape 50 de zile, a duratei medii de soluționare a cauzelor și o creștere de 10% a numărului total de cauze soluționate.
Comisia formulează recomandări specifice pentru România, printre care eficientizarea sistemului judiciar și a combaterii corupției, finalizarea reformei declarațiilor de avere, reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Cu toate acestea, CSM a notat că, în ciuda acestor recomandări punctuale, Comisia nu a constatat regrese în domeniile monitorizate anterior, cum ar fi consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și reglementarea poliției judiciare.
Libertatea presei este un alt domeniu monitorizat, raportul arătând că statele membre își adaptează legislația la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei (EMFA). Fostul ministru Marinescu a subliniat finalizarea proiectului legii Anti-SLAPP în România, menită să protejeze jurnaliștii. Totuși, Comisia Europeană menționează preocupări persistente în mai multe state privind concentrarea proprietății mass-media și independența editorială. De asemenea, raportul semnalează deficiențe în procesul legislativ, cum ar fi utilizarea excesivă a procedurilor de urgență și consultarea insuficientă a societății civile, aspecte criticate și de CSM.
Legătura dintre statul de drept și funcționarea pieței unice europene este un punct central al raportului, Comisia subliniind că instanțele eficiente, combaterea corupției în achizițiile publice și un cadru legislativ previzibil sunt esențiale pentru competitivitatea economică. Radu Marinescu a recunoscut deficiențele evidențiate de raport, dar a insistat că România are un sistem judiciar și un stat de drept funcționale, care înregistrează progrese și despre care este necesar un dialog echilibrat și responsabil.
De ce contează
Acest raport anual al Comisiei Europene este crucial pentru România, deoarece oferă o evaluare externă independentă a progreselor și deficiențelor în domenii fundamentale precum justiția și anticorupția. Recomandările formulate nu sunt doar orientative, ci pot influența alocarea fondurilor europene și credibilitatea țării pe scena internațională. Discrepanțele dintre percepția Comisiei, reacția CSM și perspectiva unui fost ministru subliniază complexitatea reformelor și necesitatea unui consens intern pentru implementarea lor eficientă. Respectarea statului de drept este vitală pentru atragerea investițiilor, pentru bunăstarea cetățenilor și pentru consolidarea poziției României în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană invită Parlamentul European, Consiliul UE, parlamentele naționale și societatea civilă să continue dialogul privind concluziile și recomandările raportului. Statele membre sunt încurajate să implementeze reformele necesare, Comisia exprimându-și disponibilitatea de a le sprijini. CSM, la rândul său, a declarat că va analiza recomandările și va participa „cu bună-credință” la punerea lor în aplicare, solicitând totodată participanților la dezbaterea publică să abandoneze „retorica stigmatizantă”.
Pe viitor, raportul privind statul de drept va juca un rol important în evaluarea planurilor naționale și regionale de parteneriat în contextul bugetului multianual al Uniunii Europene, incluzând progresiv și alte state candidate pe măsură ce acestea vor fi pregătite.