Fostul director Autostrade per l’Italia, condamnat la 12 ani
Fostul director general al companiei Autostrade per l’Italia, Giovanni Castellucci, a fost condamnat la 12 ani de închisoare în procesul răsunător privind prăbușirea podului Morandi din Genova, tragedie care, la 14 august 2018, a curmat viețile a 43 de persoane, inclusiv a doi cetățeni români. Sentința, pronunțată de instanța din Genova, reprezintă cea mai severă pedeapsă aplicată în acest dosar complex, deși nu este definitivă, potrivit informațiilor transmise de BBC. "Suferința provocată de tragedia de la Genova este imensă și merită respect. Dar gravitatea evenimentului impune ca justiția să se bazeze pe răspunderea individuală, nu pe căutarea unui țap ispășitor", au declarat avocații lui Castellucci, anunțând intenția de a contesta verdictul, argumentând că fostul director s-a bazat pe evaluările tehnice ale specialiștilor.
În total, judecătorii au condamnat 32 de persoane, printre care foști directori ai companiei, ingineri și funcționari implicați direct în supravegherea și întreținerea infrastructurii. Pedepsele pronunțate variază semnificativ, între un an și 11 luni și 12 ani de închisoare, reflectând diferitele grade de implicare și responsabilitate atribuite fiecărui inculpat. Această decizie judecătorească, ce a necesitat aproximativ patru ani de deliberări, subliniază gravitatea faptelor și responsabilitatea ce revine administratorilor de infrastructură.
Procurorii au susținut, pe parcursul anchetei, că tragedia nu a fost un eveniment imprevizibil, ci o consecință directă a unor deficiențe structurale cunoscute, a lucrărilor de întreținere amânate sistematic și a avertismentelor repetate care au fost ignorate. Potrivit anchetatorilor, intervențiile necesare pentru siguranța podului au fost întârziate în mod deliberat, în timp ce administratorul autostrăzii, Autostrade per l’Italia, continua să înregistreze și să distribuie profituri substanțiale. Instanța a concluzionat că prăbușirea putea fi anticipată și evitată, întrucât problemele structurii erau cunoscute de ani de zile, o concluzie care a stat la baza condamnării lui Giovanni Castellucci pentru complicitate la mai multe infracțiuni de omor din culpă și pentru neglijențele care au contribuit la producerea dezastrului.
Pe de altă parte, apărarea a susținut o versiune diferită a evenimentelor, afirmând că tragedia a fost provocată de o eroare de proiectare a podului, în special de cedarea neașteptată a unuia dintre cablurile de susținere. Avocații au argumentat că niciun program obișnuit de întreținere nu ar fi putut împiedica prăbușirea, încercând să mute responsabilitatea de la managementul curent către viciile intrinseci de construcție. Această divergență de opinii între acuzare și apărare a reprezentat un element central al procesului, evidențiind complexitatea tehnică și juridică a cazului.
Podul Morandi, inaugurat în 1967, a fost o structură vitală pentru traficul rutier din regiunea Liguria, conectând centrul orașului Genova cu autostrăzile A7 și A10. Proiectat de inginerul Riccardo Morandi, podul a fost lăudat la vremea sa pentru inovația sa inginerească, dar a fost și subiectul unor preocupări legate de durabilitatea sa pe termen lung. De-a lungul anilor, au existat numeroase rapoarte și studii care semnalau necesitatea unor lucrări ample de consolidare, însă acestea au fost adesea amânate sau efectuate parțial. Spre comparație, în România, infrastructura rutieră, deși nu a înregistrat o prăbușire de o asemenea anvergură în ultimii ani, se confruntă cu provocări similare legate de subfinanțare și întârzieri în execuția lucrărilor de mentenanță, conform rapoartelor anuale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din 2023 și 2024.
Dezastrul de la Genova a avut și consecințe politice și economice semnificative la nivel național. Familia Benetton, proprietara holdingului Atlantia care controla Autostrade per l’Italia, a fost presată să renunțe la participația de control asupra companiei. Ulterior, compania a fost preluată de un consorțiu susținut de stat, într-o mișcare menită să restabilească încrederea publică și să asigure o mai bună gestionare a infrastructurii. Resturile podului Morandi au fost demolate, iar în locul lor a fost construit rapid noul pod Genova San Giorgio, proiectat de renumitul arhitect Renzo Piano, originar din Genova. Noul pod a fost inaugurat în august 2020, la mai puțin de doi ani de la tragedie, demonstrând o capacitate remarcabilă de reconstrucție și mobilizare din partea autorităților italiene. Acest proces a devenit un exemplu european major privind răspunderea penală pentru administrarea defectuoasă a infrastructurii.
De ce contează
Acest verdict istoric de la Genova trimite un semnal puternic în întreaga Europă, subliniind că responsabilitatea pentru siguranța infrastructurii nu este doar tehnică, ci și penală. Pentru România, unde starea drumurilor și a podurilor este adesea o sursă de îngrijorare, cazul Morandi servește drept un avertisment sever. El subliniază necesitatea unor investiții continue în mentenanță, a unei supravegheri riguroase și a unei responsabilități clare la toate nivelurile de management, de la directorii companiilor private la funcționarii publici. Ignorarea semnalelor de alarmă sau prioritizarea profitului în detrimentul siguranței poate avea consecințe catastrofale, cu pierderi de vieți omenești și impact economic major.
Decizia instanței din Genova, chiar dacă nu este definitivă, marchează un moment crucial în abordarea responsabilității corporative și individuale în cazurile de dezastre legate de infrastructură. Următoarele etape ale procesului, inclusiv posibilele apeluri, vor fi urmărite cu atenție, deoarece vor stabili precedente importante pentru viitoarele cazuri similare. Rămân deschise întrebări legate de modul în care guvernele și companiile vor integra aceste lecții în politicile de gestionare a riscurilor și în strategiile de investiții pe termen lung, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
Este esențial ca autoritățile să învețe din această experiență și să implementeze măsuri preventive robuste pentru a proteja cetățenii și a asigura durabilitatea infrastructurii critice.