Fostul director Autostrade, Giovanni Castellucci, a primit 12 ani
Judecătorii din Genova au pronunțat joi, 16 iulie 2026, verdictul în procesul privind prăbușirea podului Morandi din 2018, un eveniment tragic soldat cu moartea a 43 de persoane, inclusiv doi cetățeni români. Fostul director executiv al Atlantia și fostul director general al operatorului de autostrăzi Autostrade per l'Italia, Giovanni Castellucci, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru neglijență și omor din culpă, potrivit AFP și Agerpres. Decizia vine la aproape opt ani de la dezastru, un caz care a devenit un simbol al căutării responsabilității și al ritmului lent al justiției italiene în procedurile penale complexe.
Rudele victimelor au fost prezente în sala de judecată pentru a afla rezultatul acestui proces amplu, început în 2022. Castellucci, care se află deja în închisoare pentru un alt accident fatal produs în 2013 pe un viaduct din sudul Italiei, a declarat judecătorilor: „Mă simt responsabil, dar nu vinovat”. Această afirmație contravine concluziilor magistraților care au investigat tragedia și ale căror imagini au făcut înconjurul lumii, relevă sursele citate.
Prăbușirea podului Morandi, pe 14 august 2018, la ora locală 11:36, în timpul unei furtuni de vară și în ajunul unei sărbători naționale, a șocat Italia și a declanșat ani de investigații privind gestionarea și întreținerea infrastructurii sale îmbătrânite. Incidentul a provocat căderea a zeci de vehicule în gol, inclusiv camioanele celor doi șoferi români care și-au pierdut viața. Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat decesul acestora printr-un comunicat la momentul respectiv. Un alt român, care se afla pe pod, a supraviețuit miraculos și a relatat presei italiene detaliile tragediei.
Investigațiile au scos la iveală că „între inaugurarea podului în 1967 și prăbușirea sa 51 de ani mai târziu, nu au fost efectuate lucrări minime de întreținere pentru consolidarea cablurilor pilonului numărul 9”, care s-a prăbușit, conform AFP. Fragilitatea cablurilor era cunoscută, iar lucrări fuseseră efectuate la pilonii identici 10 și 11, însă cele planificate pentru pilonul 9 nu au mai avut loc. Această tragedie a evidențiat starea precară a infrastructurii de transport din Italia și a pus în discuție rolul companiei Autostrade per l'Italia, acuzată că a neglijat întreținerea pentru a reduce costurile.
În total, 57 de inculpați, printre care manageri ai Autostrade, ingineri de la filiala de întreținere Spea și foști oficiali ai Ministerului Transporturilor, au fost judecați. Toți au negat comiterea vreunei infracțiuni. Procurorii din Genova au solicitat pedepse cu închisoarea cuprinse între doi ani și patru luni și 18 ani și jumătate pentru cele mai grave acuzații. Totuși, termenul de prescripție pentru multe dintre acuzațiile minore, precum falsificarea de documente, a expirat deja, potrivit Reuters.
Dezastrul a generat și o dispută aprinsă între holdingul Atlantia, controlat de familia Benetton, și guvernul italian de la acea vreme. Aceasta s-a încheiat cu vânzarea acțiunii majoritare a Atlantia în operatorul de autostrăzi Autostrade per l'Italia. Autostrade și compania soră Spea au ieșit din procedurile penale după ce au ajuns la o înțelegere financiară în 2022. Arrigo Giana, directorul general actual al Autostrade, a emis o scrisoare deschisă, reafirmând angajamentul companiei de a preveni o tragedie similară și cerându-și scuze familiilor victimelor, locuitorilor din Genova și tuturor italienilor pentru suferința cauzată, conștient că gestul său nu le poate șterge durerea.
"De ce contează"
Acest verdict are o importanță majoră nu doar pentru familiile victimelor, care au căutat dreptate timp de aproape un deceniu, ci și pentru întreaga societate italiană și europeană. El subliniază necesitatea stringentă a unei monitorizări riguroase a infrastructurii critice și a responsabilizării companiilor private care gestionează bunuri publice. Condamnarea unor oficiali de rang înalt trimite un semnal puternic că neglijarea întreținerii, chiar și în scopul reducerii costurilor, va fi pedepsită, contribuind la o mai bună siguranță a drumurilor și a vieții cetățenilor. Pentru România, cazul reamintește impactul transfrontalier al dezastrelor și importanța coordonării consulare în situații de criză.
Procesul de la Genova nu se încheie complet cu acest verdict, având în vedere numărul mare de inculpați și complexitatea acuzațiilor. Este de așteptat ca o parte dintre condamnări să fie contestate în etapele superioare ale justiției italiene. Pe termen lung, acest caz va continua să influențeze politicile publice privind întreținerea infrastructurii în Italia și în Uniunea Europeană, probabil conducând la standarde de siguranță mai stricte și la mecanisme de control mai eficiente.
Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri și dacă ele vor reuși să prevină viitoare tragedii de o asemenea amploare.