Dezbatere aprinsă: A scăzut testosteronul bărbaților la nivel global?

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Un studiu preliminar prezentat la un congres internațional de la Londra sugerează că nivelul mediu de testosteron la bărbați ar fi scăzut cu aproximativ 54% între 1972 și 2019, generând o dezbatere intensă. Cu toate acestea, lucrarea nu a fost încă evaluată științific, iar experții, precum andrologul Allan Pacey, cer prudență, indicând limitări importante, cum ar fi lipsa analizei greutății participanților și incertitudinea estimărilor. Cauzele reale și impactul asupra sănătății masculine rămân subiecte de cercetare.

EN

Brief

A preliminary study presented at an international congress in London suggests that average male testosterone levels may have decreased by approximately 54% between 1972 and 2019, sparking intense debate. However, the work has not yet undergone scientific peer review, and experts, such as andrologist Allan Pacey, urge caution, pointing to significant limitations like the lack of weight-based participant analysis and estimation uncertainties. The true causes and impact on male health remain subjects of ongoing research.

Dezbatere aprinsă: A scăzut testosteronul bărbaților la nivel global?
Sursa foto: mediafax.ro

Un nou studiu generează întrebări și controverse

Afirmația că nivelul de testosteron al bărbaților ar fi scăzut cu peste 50% în ultimele decenii a generat o dezbatere aprinsă în comunitatea științifică și a făcut rapid înconjurul lumii, fiind preluată de numeroase publicații, inclusiv de cea italiană Il Post și de Mediafax. Subiectul a revenit în atenție la un congres internațional dedicat medicinei reproducerii, desfășurat recent la Londra, unde cercetătorii au prezentat o analiză preliminară care sugerează un declin alarmant. Cu toate acestea, lucrarea nu a trecut încă prin procesul de evaluare științifică (peer review), iar specialiștii avertizează că există mai multe întrebări decât răspunsuri clare, îndemnând la prudență în interpretarea datelor.

Analiza, coordonată de profesorul Hagai Levine de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a reunit date din mai multe studii realizate în ultimele decenii, indicând o scădere medie a nivelului total de testosteron cu aproximativ 1% pe an între 1972 și 2019. Această tendință ar putea duce la o reducere totală de circa 54% pe parcursul perioadei analizate. Totuși, chiar și în rezumatul cercetării se menționează un „interval mare de incertitudine” pentru aceste estimări. Acest aspect este crucial, deoarece înseamnă că amploarea reală a fenomenului ar putea fi semnificativ diferită de cifra de 54% care a atras atenția presei. Mai mult, majoritatea datelor provin din țări dezvoltate, ceea ce face dificilă extrapolarea concluziilor la nivel mondial, un aspect subliniat de specialiști.

Testosteronul este principalul hormon sexual masculin și joacă un rol esențial în numeroase funcții biologice: influențează dezvoltarea organelor reproductive, masa musculară, densitatea osoasă, metabolismul, starea de spirit, libidoul și producția de spermatozoizi. Cu toate acestea, un nivel mai mic de testosteron nu se traduce automat prin infertilitate. Legătura dintre cele două este mult mai complexă decât sugerează mesajele simplificate care circulă pe rețelele sociale. De exemplu, ghidurile europene recomandă evitarea terapiei cu testosteron la bărbații care își doresc copii, deoarece, paradoxal, tratamentul poate reduce sau chiar opri temporar producția de spermatozoizi, având efectul opus celui dorit.

Una dintre cele mai importante limitări ale studiului este lipsa unei analize separate a participanților în funcție de greutate. Obezitatea este un factor major asociat cu scăderea nivelului de testosteron, iar prevalența excesului ponderal a crescut semnificativ la nivel global în ultimele decenii. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2022, peste 1 miliard de oameni la nivel mondial sunt obezi, o creștere dramatică față de anii '70. Astfel, o parte considerabilă din declinul observat ar putea fi explicată de schimbările stilului de viață și de creșterea ratei obezității, mai degrabă decât de un fenomen biologic generalizat. Cercetătorii iau în considerare și alte explicații, precum expunerea la anumite substanțe chimice din mediu, alimentația modernă și sedentarismul, dar până în prezent nu există dovezi clare care să stabilească o relație de cauzalitate directă.

Aceeași echipă de cercetare, condusă de profesorul Levine, a mai atras atenția în 2017, după publicarea unei analize care sugera că numărul spermatozoizilor la bărbați s-ar fi înjumătățit în aproximativ 40 de ani. Acest studiu, publicat în revista Human Reproduction Update, a generat, de asemenea, numeroase dezbateri. Unii cercetători, citați de publicații internaționale, au considerat tendința reală și un indicator al deteriorării sănătății reproductive masculine. Alții, printre care și experți citați de HotNews la momentul respectiv, au atras atenția că valorile medii observate rămân, în multe cazuri, în limite considerate normale și că variațiile pot fi influențate de populația studiată, metodele de măsurare și alți factori statistici, subliniind complexitatea interpretării datelor epidemiologice.

Andrologul Allan Pacey, de la Universitatea din Manchester, un specialist independent, a declarat că există riscul de a selecta doar datele care confirmă o anumită ipoteză, subliniind necesitatea unei analize complete și riguroase a cercetării înainte de a trage concluzii ferme. Pacey, cunoscut pentru expertiza sa în fertilitatea masculină, a adăugat că, deși dovezile preliminare indică o posibilă scădere a nivelului mediu de testosteron, amploarea reală a fenomenului, cauzele sale precise și impactul asupra fertilității și sănătății masculine rămân încă subiecte de cercetare intensivă. În comparație cu datele Eurostat din 2023 care arată o creștere a speranței de viață în UE, o scădere a fertilității ar putea contrabalansa aceste progrese demografice. Prin urmare, până la publicarea studiului complet și validarea rezultatelor de către comunitatea științifică, afirmația că testosteronul bărbaților „s-a înjumătățit” trebuie privită cu maximă prudență, ca o ipoteză aflată încă în curs de verificare, nu ca un fapt demonstrat științific.

De ce contează

Această dezbatere este crucială pentru sănătatea publică, deoarece nivelurile de testosteron sunt legate de o multitudine de aspecte, de la fertilitate la sănătatea cardiovasculară și densitatea osoasă. O scădere reală și semnificativă ar putea avea implicații majore pentru demografie și sistemele de sănătate la nivel global. Este esențial ca publicul să înțeleagă complexitatea fenomenului și să nu cadă pradă știrilor alarmiste, încurajând în schimb adoptarea unui stil de viață sănătos și consultarea medicilor pentru orice îngrijorare legată de sănătate. Interpretarea corectă a datelor științifice este vitală pentru politici de sănătate eficiente.

În ciuda prudenței exprimate de specialiști, interesul pentru sănătatea masculină și pentru factorii care influențează fertilitatea este în creștere. Pe măsură ce studiul profesorului Levine va fi supus procesului de peer review și, eventual, publicat într-o revistă științifică, comunitatea medicală va avea ocazia să evalueze în detaliu metodologia și concluziile. Între timp, cercetările viitoare vor trebui să se concentreze pe identificarea cauzelor specifice ale oricărui declin observat, separând efectele stilului de viață de posibilele fenomene biologice mai largi.

Rămâne de văzut dacă ipoteza unei reduceri drastice a testosteronului va fi confirmată sau infirmată de dovezi suplimentare și de o analiză mai aprofundată, cu implicații potențiale pentru sănătatea bărbaților la nivel global.