Grecia blochează sancțiuni UE pe GNL rusesc, invocând interese naționale

Grecia a blocat adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, care viza impunerea unei interdicții asupra transportului de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești către țări terțe. Această decizie, confirmată de Financial Times și citată de mai multe surse, inclusiv agenția bulgară SEGA, a fost luată pentru a proteja interesele companiei de transport maritim Dynagas, deținută de miliardarul grec Georgios Prokopiou. Ambasadorul Greciei la Bruxelles ar fi declarat direct colegilor din UE, miercuri, în timpul unei reuniuni a ambasadorilor, că o astfel de interdicție ar „distruge” sau „falimenta” efectiv compania, conform surselor citate de FT și preluat de HotNews și Digi24.

Această obiecție a Greciei a întârziat adoptarea noului pachet de sancțiuni, deoarece este necesară unanimitatea statelor membre UE. În lipsa unui acord, Uniunea Europeană a fost nevoită să prelungească cu o săptămână plafonul actual al prețului petrolului rusesc, stabilit la 44,1 dolari pe baril. Fără această prelungire, plafonul ar fi crescut automat din cauza creșterii prețurilor mondiale la petrol, cauzate de conflictul din Iran, aducând venituri suplimentare Rusiei. Unii diplomați europeni, citați de FT, consideră că această amânare va permite o evaluare mai amănunțită a consecințelor economice și tehnice ale interdicției privind transportul de GNL rusesc.

Noul pachet de sancțiuni include, de asemenea, restricții împotriva băncilor rusești, a organizațiilor de criptomonede și a întreprinderilor din complexul militar-industrial, precum și un mecanism pentru reducerea suplimentară a plafonului de preț pentru petrolul rusesc. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a recunoscut dificultatea de a ajunge la un consens, declarând că statele membre au motive diferite de a se opune unor sancțiuni și că, „în lipsa unui acord”, se lucrează la un „plan B”. Această situație subliniază complexitatea coordonării politicilor externe și economice în cadrul UE, unde interesele naționale pot prevala asupra obiectivelor comune.

Conform furnizorului de date maritime Equasis, Dynagas operează o flotă de 27 de nave de transport GNL, inclusiv o treime din flota Arc7, proiectată special pentru condițiile arctice din peninsula Yamal. Grecia susține că aceste nave specializate, evaluate la aproximativ 300 de milioane de dolari fiecare, nu pot fi desfășurate eficient în alte regiuni. În cazul adoptării sancțiunilor, ar fi necesară vânzarea lor către cumpărători din afara Occidentului, ceea ce ar implica pierderi semnificative pentru companie. Compania de analiză maritimă Kpler a arătat că, de la începutul anului 2025, Dynagas a efectuat 144 de curse cu 11 nave de la proiectul Yamal, transportând peste zece milioane de tone de GNL rusesc. Restul flotei Arc7 este operat de Seapeak (deținută de Stonepeak) și Mitsui OSK Lines din Japonia, plus o navă a Sovcomflot din Rusia.

Acesta nu este un incident izolat. Financial Times a dezvăluit anterior că unele state membre UE au importat o cantitate record de GNL rusesc în prima jumătate a anului 2025, absorbind aproape întreaga producție a instalației Yamal LNG, cea mai mare din Rusia. Mai mult, Prokopiou deține și compania de petroliere Dynacom, care a generat câștiguri de cel puțin 915 milioane de dolari din transportul de petrol rusesc în ultimii trei ani, depășind orice altă firmă similară din Grecia. Dynacom a fost, de asemenea, printre primii operatori care au reluat traversările Strâmtorii Ormuz în etapele inițiale ale conflictului dintre Statele Unite și Israel cu Iranul, demonstrând o flexibilitate operațională remarcabilă în zone de risc.

Poziția Greciei a atras critici din partea altor diplomați europeni, care au subliniat că multe țări UE și-au sacrificat propriile interese comerciale pentru a impune daune economice Moscovei. Este important de menționat că guvernul grec și partidul de guvernământ au fost implicate în multiple scandaluri de corupție, inclusiv cu fonduri europene, anchetate de Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi. De asemenea, companii ale lui Prokopiou au fost incluse anterior pe listele ucrainene de „sponsori internaționali ai războiului”, dar au fost ulterior eliminate în urma presiunilor diplomatice exercitate de Grecia. Prokopiou însuși a declarat public în repetate rânduri că sancțiunile economice „nu au funcționat niciodată eficient” și că nu fac decât să complice comerțul legal.

De ce contează

Blocajul impus de Grecia asupra pachetului de sancțiuni UE are implicații semnificative pentru unitatea și eficacitatea politicii externe a Uniunii. El subliniază tensiunea dintre interesele economice naționale și obiectivele geopolitice comune de a slăbi economia Rusiei în urma invaziei Ucrainei. Această situație poate crea un precedent periculos, încurajând alte state membre să prioritizeze propriile interese comerciale, subminând astfel capacitatea UE de a acționa decisiv. Pe termen lung, o astfel de fragmentare ar putea afecta credibilitatea UE pe scena internațională și ar putea prelungi conflictul, având consecințe directe asupra stabilității regionale și globale.

În contextul actual, impasul negocierilor miniștrilor de externe ai UE, inclusiv rezervele Bulgariei privind sancționarea unor personalități precum Patriarhul Kirill, Vagit Alekperov și Iskandar Makhmudov, indică o divizare mai largă în cadrul blocului comunitar. Pe lângă aspectele economice și politice, situația ridică semne de întrebare și cu privire la influența oligarhilor asupra deciziilor guvernamentale, mai ales în țări confruntate cu acuzații de corupție, precum Grecia. Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a vedea dacă UE va reuși să depășească aceste obstacole și să adopte un pachet de sancțiuni unitar, sau dacă va fi nevoită să recurgă la un „plan B”, posibil mai puțin ambițios, care ar putea dilua impactul dorit asupra Rusiei.

Lipsa unui răspuns comun și ferm ar putea fi interpretată ca un semn de slăbiciune, cu repercusiuni pe termen lung asupra securității energetice și geopolitice a Europei.