Schimbare de perspectivă strategică și economică la Berlin
O delegație a Parlamentului Federal German (Bundestag), compusă din reprezentanți ai Partidului Social Democrat (SPD), ai Alianței 90/Verzii și ai Alternativei pentru Germania (AfD), a efectuat recent o vizită în România și Republica Moldova, cu opriri la Timișoara, București și Chișinău. Mesajul central transmis de deputații germani este că România a depășit statutul de „atelier ieftin” al Europei, transformându-se într-un partener strategic esențial pentru securitatea și economia europeană, potrivit unei analize Deutsche Welle, preluată de Rador.
Bettina Hagedorn (SPD), vicepreședinta grupului parlamentar pentru România, Bulgaria și Republica Moldova din Bundestag și recent numită secretar de stat în Ministerul Federal al Mediului, a subliniat importanța României în noua realitate de securitate europeană. „Nu există niciun motiv să nu investești atenție politică în România”, a declarat Hagedorn, legând direct rolul țării noastre de impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ea a remarcat o schimbare fundamentală de perspectivă: „toată viața mea politică, Marea Baltică părea undeva la marginea Europei. Astăzi este un adevărat punct fierbinte al geopoliticii”. Aceeași logică strategică se aplică și Mării Negre, unde România este un actor crucial pe flancul estic al NATO.
Hagedorn a descris România ca fiind „întotdeauna un factor de stabilitate în Europa”, iar turbulențele politice interne, prezente în aproape toate statele europene, inclusiv în Germania, nu alterează această evaluare. Dimpotrivă, provocările economice și geopolitice actuale, precum concurența marilor puteri (Rusia, SUA, China), întăresc argumentul pentru o Uniune Europeană mai unită și mai solidară, conform interviului acordat Deutsche Welle. Această unitate este considerată esențială pentru a contracara atacurile la adresa democrației europene.
Julian Joswig (Alianța 90/Verzii) a reiterat că România este „un partener extrem de important în Uniunea Europeană”, nu doar din perspectiva securității, dată fiind proximitatea față de Ucraina și poziția sa la frontiera estică a NATO. Joswig a evidențiat evoluția economică a României, afirmând că țara „nu mai este doar atelierul ieftin al Europei. Dimpotrivă. Aici se stabilesc companii noi foarte bune, apare inovația, există universități foarte bune și un mediu de cercetare performant”. Această transformare este vizibilă în investițiile germane, în special în industria auto și construcția de mașini, dar și în alte sectoare, care s-au extins către cercetare, dezvoltare și formare profesională de specialiști, inclusiv prin sisteme de învățământ dual dezvoltate în parteneriat cu investitorii germani.
Germania este principalul partener comercial al României, cu schimburi bilaterale atingând 42,6 miliarde de euro în 2025, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Peste 10.000 de companii cu capital german operează în România, angajând peste un sfert de milion de persoane. Această integrare economică profundă, în special în sectorul auto, face ca dificultățile unei economii să fie resimțite imediat și de cealaltă, după cum a observat Raimond Scheirich (AfD), coordonatorul grupului parlamentar de prietenie cu România, Republica Moldova și Bulgaria. Scheirich, a cărui familie a migrat din Timișoara în Germania în 1991, a descris relația româno-germană ca o „poveste de succes” începută cu mult înainte de aderarea României la UE.
Scheirich a sugerat că Germania ar putea chiar învăța de la România în anumite domenii. El a lăudat „evoluția impresionantă” a Timișoarei și transformările din București, pe care nu le-ar fi crezut posibile acum câțiva ani, atribuind succesul resurselor, investițiilor, know-how-ului, legislației bune și unei economii de piață funcționale. Un exemplu concret menționat a fost efortul României de a deveni independentă energetic, prin păstrarea și extinderea energiei nucleare, alături de exploatarea gazelor din Marea Neagră, o abordare pe care Scheirich și-ar dori să o vadă și în Germania.
Totuși, viziunile deputaților germani diferă semnificativ atunci când vine vorba de viitorul Uniunii Europene. În timp ce SPD și Verzii susțin o integrare mai profundă, AfD pledează pentru o Uniune axată pe cooperarea economică și critică centralizarea excesivă a deciziilor la Bruxelles. Scheirich a invocat poziția României de a amâna introducerea sistemului ETS2 (noua schemă de taxare a emisiilor pentru transport și încălzire) ca un exemplu legitim al unui stat suveran care își apără interesele, subliniind că „este absolut legitim și firesc ca un stat suveran să spună că nu este încă pregătit pentru un asemenea pas”.
Dincolo de aceste diferențe politice interne germane, mesajul constant al delegației a fost recunoașterea României ca un partener fundamental pentru securitatea, economia și viitorul Europei. Această percepție, deși pozitivă, contrastează uneori cu realitatea românească, care, deși în progres, se confruntă în continuare cu provocări semnificative ce nu sunt întotdeauna evidente într-o vizită diplomatică.
De ce contează
Această schimbare de percepție din partea Bundestagului este crucială pentru România. Recunoașterea ca partener strategic și economic, nu doar ca piață de forță de muncă ieftină, deschide noi oportunități pentru atragerea de investiții de înaltă tehnologie și pentru consolidarea rolului României în deciziile europene. Implicarea în proiecte de cercetare și dezvoltare, alături de parteneri germani, poate accelera modernizarea economiei românești și crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată. De asemenea, sublinierea rolului României în securitatea europeană reconfirmă importanța sa geopolitică, atrăgând o atenție sporită asupra necesității de a investi în infrastructură și capacitate de apărare.
În concluzie, vizita delegației Bundestagului marchează o reevaluare a relației germano-române, plasând România într-o lumină nouă, aceea de actor strategic și economic matur. Deși laudele sunt binevenite, ele vin și cu responsabilitatea de a continua reformele și de a consolida statul de drept, elemente esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și partenerilor europeni. Provocările legate de integrarea deplină în spațiul Schengen și de adoptarea euro rămân pe agenda României, iar sprijinul unor parteneri precum Germania este vital.
Pe viitor, este important ca România să își valorifice această nouă poziție recunoscută pentru a-și susține interesele și a contribui activ la o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, depășind narativa simplistă a „atelierului ieftin” și construind pe baza inovației și stabilității.