România participă la Coaliția de Voință pentru apărarea antirachetă a Europei

Liderii din zece țări europene – Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Regatul Unit și Ucraina – au convenit să înființeze o coaliție integrată de apărare antirachetă. Anunțul a fost făcut de președinția franceză, citată de TVPWorld, în urma unui summit desfășurat la Paris. Această inițiativă, denumită „Coaliția integrată de apărare antirachetă”, vine ca răspuns la intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra Ucrainei și la penuria critică de muniție cu care se confruntă Kievul pentru sistemele sale de apărare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la summit, a subliniat că eforturile pentru un sistem comun, numit „Freyja”, nu au scopul de a înlocui sistemele existente, ci de a le completa, creând un scut puternic peste întreaga Europă, mai rapid și la un cost mai mic. Potrivit declarației comune a liderilor, „protecția Europei necesită o soluție globală sub forma unei arhitecturi integrate de apărare antirachetă pentru a descuraja și a învinge viitoarele amenințări cu rachete — dezvoltată prin efort colectiv, deschidere tehnologică și cooperare industrială bazată pe încredere.” Aceasta va completa sistemele existente, inclusiv soluțiile europene suverane deja achiziționate sau în curs de achiziție, se menționează în comunicatul Palatului Élysée, citat de POLITICO.

România a fost reprezentată la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris de președintele Nicușor Dan, fapt ce subliniază importanța strategică a acestei inițiative pentru securitatea regională și europeană. Coaliția își propune să reducă dependența Ucrainei de rachetele de interceptare Patriot PAC-2 și PAC-3 din SUA, o problemă acută în contextul în care, în ultima lună, Ucraina a fost în mare măsură incapabilă să doboare rachetele balistice rusești, care se deplasează cu viteze supersonice. De exemplu, în timpul atacului masiv din 6 iulie, apărarea aeriană ucraineană nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 23 de rachete balistice Iskander-M și cele șase rachete supersonice Zirkon și Onyx lansate de Rusia, așa cum a recunoscut și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Inițiativa „Freyja”, condusă de Ucraina și dezvoltată de producătorul de rachete Fire Point, este un pilon central al acestei noi coaliții. Se preconizează că racheta Freyja va fi gata până la sfârșitul anului 2026. Pe lângă dezvoltarea Freyja, discuțiile de la Paris au vizat și modalități de a procura mai multe rachete de interceptare Patriot din SUA și de a accelera desfășurarea sistemului franco-italian de apărare aeriană SAMP-T, produs de Eurosam. Printre companiile participante la întâlniri s-au numărat Eurosam, Leonardo, Thales, Saab și compania ucraineană Fire Point, conform HotNews.ro.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, că Franța și Ucraina au încheiat o „foaie de parcurs” pentru achiziționarea de către Kiev a 16 avioane de luptă Rafale, cu primele aeronave așteptate să opereze pe cerul ucrainean începând cu anii 2028-2029. Acest acord include și furnizarea unei „prime serii de baterii SAMP/T de nouă generație”, radare, precum și producerea sub licență în Ucraina a bombelor AASM, a rachetelor antiaeriene Aster 30 și a rachetelor de croazieră Scalp, a precizat Macron, citat de AFP.

Un aspect notabil, menționat de POLITICO, este că președintele american Donald Trump a convenit, în principiu, la summitul NATO de la Ankara, să permită Ucrainei să-și construiască propriile rachete de interceptare Patriot. Acest acord, deși necesită negocieri și aprobări suplimentare, ar alinia Ucraina cu Germania și Japonia, singurele țări care dețin în prezent o astfel de autorizație. Zelenski a subliniat la Paris că, deși rachetele Patriot sunt de înaltă calitate, nu sunt suficiente, iar America trebuie să-și susțină propriile arsenale și pe cele ale aliaților săi.

Pe lângă aspectele militare, liderii reuniți la Paris au discutat și despre modalități de a reduce sursele de venit ale Moscovei, în special prin vizarea „flotei fantomă” – petroliere cu structuri opace de proprietate, utilizate pentru a eluda sancțiunile și a transporta petrol rusesc. Uniunea Europeană este așteptată să adopte cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în săptămâna următoare, o măsură care ar putea amplifica presiunea economică asupra Kremlinului. Coaliția a anunțat și exerciții militare comune, menite să transforme conceptul unei viitoare Forțe Multinaționale în Ucraina (MNFU) într-o realitate concretă. Aceste exerciții se vor desfășura în „țările vecine” Ucrainei în lunile următoare, pentru a valida planurile de desfășurare și a demonstra pregătirea și credibilitatea, a explicat președintele Macron, subliniind că MNFU cuprinde componente terestre, aeriene, maritime și de instruire, toate fiind testate continuu, dar nu pe teritoriul ucrainean.

De ce contează

Această nouă coaliție de apărare antirachetă reprezintă un pas crucial pentru securitatea europeană, oferind Ucrainei și, implicit, flancului estic al NATO, o capacitate sporită de a contracara amenințările balistice rusești. Prin combinarea expertizei europene cu nevoile ucrainene, se reduce dependența de un singur furnizor și se consolidează autonomia strategică a Europei. Pentru România, participarea la această inițiativă înseamnă o consolidare a apărării colective în regiune și o contribuție activă la arhitectura de securitate a continentului, esențială în contextul agresiunii continue din Ucraina. Dezvoltarea unor sisteme precum Freyja, alături de modernizarea SAMP-T și achizițiile de Rafale, indică o viziune pe termen lung pentru descurajarea oricăror agresiuni viitoare.

Următorii pași includ finalizarea dezvoltării sistemului Freyja până la sfârșitul anului 2026 și accelerarea livrărilor de sisteme SAMP-T și rachete Patriot. De asemenea, negocierile pentru producția ucraineană de rachete Patriot, așa cum a fost convenit în principiu cu SUA, vor fi esențiale. Exercițiile militare comune planificate în țările vecine Ucrainei vor testa capacitatea operațională a viitoarei Forțe Multinaționale, contribuind la o mai bună coordonare și interoperabilitate. Pe termen lung, succesul acestei coaliții va depinde de finanțarea susținută, de transferul tehnologic eficient și de voința politică a statelor membre de a menține un front unit împotriva amenințărilor la adresa securității europene.

Rămâne de văzut cum va evolua și cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al UE și dacă acesta va reuși să afecteze semnificativ capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul.