Noi capabilități de supraveghere aeriană și maritimă
România s-a alăturat programului Alliance Future Surveillance and Control (iAFSC) al NATO, prin care Alianța Nord-Atlantică va achiziționa până la zece aeronave Saab GlobalEye pentru a înlocui actualele sisteme AWACS Boeing E-3A Sentry. Aceste noi avioane de avertizare și control aerian, prezentate vineri de Ministerul Apărării Naționale (MApN), pot detecta simultan drone, avioane, nave și rachete de la sute de kilometri distanță și pot rămâne în aer peste 12 ore, oferind o imagine completă a situației operaționale. „Aliaţii fac un pas important prin achiziţionarea în comun a până la 10 aeronave Saab GlobalEye, care vor reprezenta viitoarea capabilitate de supraveghere şi control a NATO”, au transmis reprezentanții MApN.
Decizia de a alege GlobalEye, un sistem construit pe aeronava de business Bombardier Global 6500, a fost anunțată la recentul summit NATO de la Ankara. Potrivit MApN, selecția s-a bazat pe capabilitățile demonstrate ale sistemului, costurile operaționale și termenul scurt de livrare. Spre deosebire de generațiile anterioare, GlobalEye utilizează o tehnologie radar avansată, unde „mii de module electronice direcţionează fasciculul radar, în fracţiuni de secundă, către zona în care apare o ameninţare”, eliminând necesitatea unui radar rotativ.
Aeronava GlobalEye este capabilă să zboare la o altitudine de aproximativ 13.000 de metri și are o autonomie de peste 12 ore, permițându-i să monitorizeze o zonă extinsă aproape o jumătate de zi fără întrerupere. Raza sa de detectare poate depăși 650 de kilometri pentru anumite tipuri de ținte și în condiții specifice. Aceasta înseamnă că poate identifica rapid amenințări complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice și rachete de croazieră, furnizând informații în timp real către centrele de comandă și forțele de intervenție, conform explicațiilor MApN.
Programul iAFSC, din care România face parte alături de Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia, urmărește dezvoltarea unei arhitecturi moderne de supraveghere. Aceasta va integra platforme aeriene, senzori spațiali, sisteme terestre și capabilități fără pilot, depășind simpla înlocuire a vechilor aeronave AWACS. Actuala flotă de aeronave Boeing E-3A Sentry, operată direct de NATO și activă de zeci de ani, se apropie de finalul duratei de exploatare, cu o estimare de retragere după 2035.
La Forumul Industriei de Apărare de la Ankara, cele 11 state participante au anunțat intenția de achiziție, însă negocierile formale cu compania suedeză Saab sunt încă în curs, iar un contract ferm nu a fost semnat. Reuters a estimat valoarea programului la aproximativ 4,5 miliarde de dolari, cu livrări care ar putea începe în jurul anului 2030, dacă procesul de negociere și semnare a contractului avansează rapid. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a subliniat la Ankara că „Sistemul GlobalEye al Saab duce avertizarea și controlul aerian la un nou nivel”.
Pentru România, poziționată pe flancul estic al NATO și în contextul războiului din Ucraina, participarea la acest program are o semnificație strategică majoră. Implicarea directă în construirea viitoarei arhitecturi de supraveghere a Alianței consolidează securitatea națională și regională. Această capabilitate, deși comună NATO, va contribui la o conștientizare situațională sporită într-un mediu de securitate complex, unde amenințările asimetrice, precum dronele și rachetele de croazieră, sunt tot mai prezente. Deși nu este un sistem exclusiv românesc, beneficiile operaționale se vor extinde și asupra apărării spațiului aerian și maritim al României.
De ce contează
Participarea României la programul GlobalEye reprezintă un pas crucial pentru modernizarea apărării naționale și a capacității NATO de avertizare timpurie. Într-o regiune marcată de instabilitate și de prezența conflictului din Ucraina, capacitatea de a detecta și monitoriza amenințări aeriene și maritime pe distanțe lungi este esențială. Această achiziție comună nu doar că înlocuiește o flotă îmbătrânită, dar aduce și tehnologii de ultimă generație care pot face față noilor tipuri de amenințări, cum ar fi roiurile de drone și rachetele balistice. Pentru cetățenii români, aceasta înseamnă o securitate sporită a spațiului aerian și o integrare mai profundă în structurile de apărare colectivă ale Alianței.
Ce urmează
Următorii pași includ finalizarea negocierilor formale cu Saab și semnarea contractului de achiziție, un proces care, potrivit estimărilor, ar putea dura până la începutul livrărilor în jurul anului 2030. Pe termen mediu, NATO va continua dezvoltarea arhitecturii iAFSC, integrând noi senzori și platforme, inclusiv capabilități spațiale și fără pilot, pentru a crea un sistem de supraveghere cu adevărat multidomeniu.
Pentru România, aceasta înseamnă o implicare continuă în etapele de implementare și integrare, asigurându-se că personalul militar este pregătit pentru operarea și mentenanța noilor sisteme, contribuind astfel la o consolidare strategică a flancului estic al Alianței.