Expertul Dumitru Chisăliță avertizează asupra scumpirilor iminente
Prețurile la carburanți în România ar putea atinge din nou praguri psihologice ridicate, motorina ajungând la 10 lei pe litru și benzina la 9,1-9,2 lei pe litru, dacă tensiunile din Golf se mențin sau se agravează în următoarele săptămâni, a declarat la Digi24 Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Această evoluție, anticipată de expert, ar avea un impact direct și semnificativ asupra inflației și costului tuturor produselor și serviciilor din economie, afectând în mod direct puterea de cumpărare a românilor.
Potrivit analizelor Asociației Energia Inteligentă, o eventuală creștere a prețului petrolului Brent în intervalul 95-105 dolari pe baril ar putea duce, în aproximativ o lună, la prețuri de 9-9,10 lei pe litru pentru benzină și 9,90-10 lei pe litru pentru motorină. Chisăliță a subliniat că, pe termen foarte scurt, respectiv în următoarele zile, nu ar trebui să existe majorări, dar situația este extrem de volatilă și depinde crucial de evoluția conflictului din Golf. "În următoarea săptămână sau până la sfârșitul acestei săptămâni, în mod normal nu ar trebui să se întâmple nimic. Deci nu ar trebui să vedem creșteri de preț și, probabil, nici scăderi de preț, ținând seama de comportamentul benzinarilor din ultimele patru luni de zile", a explicat expertul.
Totuși, prognoza pe termen mediu este mai pesimistă. "Este foarte probabil ca, în următoarele două săptămâni, dacă situația din Golf se menține sau chiar se agravează față de ceea ce vedem în momentul de față, să existe posibilitatea ca prețurile să urce, așa cum au urcat în ultimele trei-patru zile, cu aproape 20%, și să ne reîntoarcem în zona de bază, undeva la 85-90 de dolari pe baril în următoarele două săptămâni, respectiv peste 90 de dolari pe baril într-o lună de zile", a adăugat Dumitru Chisăliță. Această vulnerabilitate a pieței petroliere actuale este amplificată de doi factori majori care nu existau la începutul conflictului, acum aproximativ patru luni.
În primul rând, stocurile de țiței și produse petroliere au fost extrase într-un ritm accelerat, fără a permite refacerea lor, ceea ce creează o presiune ascendentă semnificativă pe piață. În al doilea rând, există o încrâncenare sporită între taberele implicate în conflict, sugerând o toleranță mai redusă față de atacurile asupra infrastructurii petroliere sau blocarea rutelor de transport, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz. Acest lucru diferă de situația din februarie-martie 2026, când, potrivit lui Chisăliță, au existat "elemente de bunăvoință" care au permis o funcționare relativ normală a transporturilor de țiței.
Comparativ cu începutul conflictului, riscul depășirii nivelurilor maxime de preț înregistrate anterior este acum mai mare, mai ales în contextul lipsei unor măsuri de protejare a consumatorilor. "Trebuie să avem în vedere că, în ultimele trei luni, în România au existat două programe de protejare a consumatorilor care nu mai există în momentul de față", a subliniat Chisăliță la Digi24, făcând probabil referire la subvențiile sau compensările aplicate în trecut pentru a atenua șocul creșterii prețurilor la pompă. Aceste măsuri, implementate de Guvernul României în perioade anterioare de criză energetică, au avut rolul de a limita impactul direct asupra bugetelor gospodăriilor și afacerilor.
O analiză a datelor Eurostat din 2025 arată că România se situa deja printre țările UE cu o dependență ridicată de importurile de petrol, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor internaționale. De asemenea, conform Institutului Național de Statistică (INS), transportul reprezintă o componentă esențială a costurilor în aproape toate sectoarele economiei românești, de la agricultură și industrie, până la servicii. Prin urmare, o scumpire a carburanților are un efect de domino, propagându-se rapid în prețul final al tuturor bunurilor și serviciilor. Acest lucru ar contracara eforturile Băncii Naționale a României de a aduce inflația sub control, care a atins un vârf de peste 15% în 2022 și a rămas la niveluri ridicate în 2023 și 2024, conform rapoartelor BNR.
De ce contează
O nouă creștere a prețurilor la carburanți, așa cum a avertizat Dumitru Chisăliță, ar avea consecințe economice grave pentru România. În primul rând, ar destabiliza prognozele de reducere a inflației, care deja pune o presiune considerabilă pe bugetele românilor. O inflație mai mare înseamnă o putere de cumpărare redusă și o sărăcie crescută pentru o mare parte a populației. În al doilea rând, costurile de transport, care intră în prețul oricărui produs sau serviciu, de la alimente la bunuri industriale, ar crește, afectând competitivitatea economiei și generând noi scumpiri în lanț. Astfel, stabilitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor sunt direct amenințate.
În concluzie, situația din Golf rămâne un factor critic pentru piața carburanților din România. Deși pe termen scurt nu se anticipează modificări majore, riscul unei escaladări a conflictului și a unei creșteri semnificative a prețurilor la țiței este real și iminent. Absența programelor de protejare a consumatorilor, care au amortizat șocuri similare în trecut, amplifică vulnerabilitatea economiei românești. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor elabora noi strategii pentru a atenua impactul acestor potențiale scumpiri sau dacă populația și mediul de afaceri vor fi lăsate să suporte integral consecințele fluctuațiilor pieței energetice internaționale.
Monitorizarea atentă a evoluțiilor geopolitice și a cotațiilor petrolului Brent este esențială în perioada următoare.