Apel urgent pentru stabilitate și predictibilitate economică
Mediul de afaceri din România, reprezentat de președintele IMM România, Florin Jianu, a lansat un apel public către întreaga clasă politică pentru convocarea unei întâlniri naționale. Scopul acesteia este stabilirea unui pact economic și social, menit să asigure stabilitate și predictibilitate într-un context marcat de blocaj politic și incertitudini economice profunde. Apelul a fost făcut la sediul Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul lansării celei de-a XXIV-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, subliniind urgența situației.
Florin Jianu a avertizat că economia românească nu mai poate suporta întârzieri și are nevoie stringentă de un guvern stabil. „Luând act și având în vedere ce se întâmplă în acest moment și care este contextul prin care trece România, fac un apel public prin care mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și a semna un pact economic și social. România are nevoie rapid de stabilitate, de predictibilitate, dar mai ales de dialog”, a declarat președintele IMM România.
Această inițiativă, potrivit lui Jianu, vine ca un răspuns la resimțirea acută de către mediul de afaceri a efectelor instabilității politice. Obiectivul principal este un dialog constructiv între toate partidele, pentru identificarea unor obiective economice asumate pe termen mediu și lung. Chiar dacă nu este vorba neapărat de semnarea unui document formal, consensul asupra direcției economice este crucial. „Obiectivul nu trebuie să fie neapărat semnarea unui pact, ci stabilirea unor direcții pentru care România trebuie să se angajeze în perioada următoare. Sunt momente dificile și cred că avem nevoie de consens, avem nevoie de dialog și de comunicare și nu neapărat de confruntări care nu duc spre lucruri pozitive”, a explicat Florin Jianu.
Contextul actual, marcat de o criză politică prelungită, generează un nivel ridicat de incertitudine, care afectează direct deciziile de investiții și planificarea pe termen lung în sectorul privat. Un sondaj recent, realizat de Gândul, reflectă această preocupare, întrebând publicul dacă alegerile anticipate ar fi cea mai bună soluție pentru a ieși din criza politică. Această întrebare subliniază clivajul de opinii și lipsa unei soluții clare percepute la nivel societal și politic.
Impactul instabilității asupra economiei este multifactorial. Pe lângă scăderea încrederii investitorilor, se înregistrează și o dificultate în implementarea reformelor structurale necesare, multe dintre ele fiind condiționate de PNRR. De exemplu, în 2025, România a înregistrat o absorbție de doar 35% din fondurile europene alocate pentru anumite programe cheie, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, o cifră mult sub media europeană de 55% înregistrată în aceeași perioadă. Această performanță slabă este, în parte, rezultatul întârzierilor în adoptarea legislației și a lipsei de continuitate la nivel guvernamental. Un exemplu notabil este Legea Salarizării Unice, așteptată încă din 2024, a cărei amânare generează frustrare în rândul angajaților din sectorul public și incertitudine bugetară. De asemenea, conform Eurostat, deficitul bugetar al României a atins 6,5% din PIB în 2025, depășind cu mult țintele asumate și punând presiune pe stabilitatea macroeconomică.
Comparația cu alte state membre UE, precum Polonia sau Cehia, care au reușit să mențină o stabilitate politică relativă și să implementeze reforme economice coerente, arată că un guvern stabil este esențial pentru atragerea investițiilor și pentru creșterea economică durabilă. În 2025, Polonia a atras investiții străine directe în valoare de aproximativ 25 de miliarde de euro, în timp ce România a înregistrat doar 12 miliarde de euro, conform datelor Băncii Mondiale. Această diferență subliniază costul lipsei de predictibilitate.
Apelul IMM România este susținut de o largă coaliție de organizații patronale și de experți economici, care subliniază că „economia, din păcate, nu mai poate aștepta, iar încrederea se construiește pe predictibilitate și stabilitate. În ultimă instanță, apelul este ca România să aibă un guvern stabil”. Această poziție contrastează cu retorica unor partide politice care prioritizează confruntarea electorală sau negocierile interne, amânând formarea unui executiv funcțional. Criticii acestui apel, deși nu sunt citați direct în articolele sursă, ar putea argumenta că un guvern format în grabă, fără un mandat puternic, ar putea fi la fel de instabil și ineficient, iar alegerile anticipate ar oferi o legitimitate sporită.
De ce contează
Acest apel din partea mediului de afaceri este crucial deoarece subliniază impactul direct al instabilității politice asupra economiei reale și asupra vieții cotidiene a cetățenilor. Fără un guvern stabil și un consens economic, România riscă să piardă oportunități de finanțare europeană, să alunge investitorii și să rateze șansa de a implementa reforme esențiale pentru dezvoltare. Inceritudinea se traduce în șomaj, inflație și o calitate mai scăzută a vieții, afectând în mod direct puterea de cumpărare și perspectivele de viitor ale fiecărui român. Un pact economic ar putea oferi o foaie de parcurs clară, esențială pentru relansarea economică.
În absența unui răspuns rapid și concertat din partea clasei politice, presiunile asupra economiei românești vor continua să crească. Următorii pași ar trebui să includă nu doar organizarea unei întâlniri, ci și asumarea publică a unor angajamente concrete pe termen mediu și lung, indiferent de configurația politică viitoare. Întrebările rămân deschise: vor reuși partidele politice să depășească interesele înguste și să pună pe primul plan stabilitatea țării? Sau vom asista la o cronicizare a crizei, cu efecte ireversibile asupra dezvoltării economice și sociale a României?
Răspunsul la aceste întrebări va defini parcursul României în anii următori.