Stare de urgență pe șapte insule grecești din cauza secetei

Șapte insule grecești din Marea Egee au declarat stare de urgență din cauza unei crize severe de apă, amplificată de schimbările climatice și de presiunea turistică. Printre acestea se numără Astypalaea, Alonissos și Tinos, unde autoritățile locale și Ministerul Mediului din Grecia, condus de Stavros Papastavrou, iau măsuri urgente pentru a asigura necesarul de apă potabilă și pentru irigații. Situația este deosebit de critică, având în vedere că 2026 este al doilea cel mai secetos an din ultimii șase ani în regiunea insulară a Greciei, conform datelor oficiale.

Insula Astypalaea, cunoscută și sub denumirea de „fluturele Mării Egee” datorită formei sale, se confruntă cu o dependență crescută de apa îmbuteliată pentru consum. Primarul Nikos Komineas a declarat, referitor la precipitațiile anuale, că „dacă am aduna toată apa care cade pe parcursul anului într-o găleată sau într-un lighean, aceasta ar avea o adâncime de 2,5 cm”. Această declarație subliniază gravitatea deficitului de ploi, care nu a afectat doar Astypalaea, ci și alte insule, în contrast cu ploile abundente înregistrate în nordul și vestul Greciei. Singurul rezervor de apă al insulei, un lac artificial construit la mijlocul anilor '90 în Livadi, una dintre cele mai fertile zone, mai conține doar 150.000 de metri cubi, adică o șesime din capacitatea sa totală de stocare, potrivit Reuters.

Impactul asupra agriculturii este deja vizibil. Fermierii din Livadi au fost nevoiți să se bazeze pe fântâni cu apă sărată, după ce autoritățile au restricționat accesul la lacul artificial. Evdokia Palatianou, o fermieră de 71 de ani, a declarat cu resemnare: „Dacă nu plouă, nu voi planta nimic”, conform Digi24. Această situație amenință mijloacele de trai ale comunităților locale și securitatea alimentară pe termen lung.

Criza apei este exacerbată de afluxul de turiști. Populația insulei Astypalaea crește de la 1.400 de locuitori la aproximativ 7.000 în lunile de vară, ceea ce duce la un consum zilnic de apă de circa 900 de metri cubi. În Chora, capitala insulei, a fost instalată o stație temporară de desalinizare, cu o capacitate de 600 de metri cubi pe zi, o măsură necesară pentru a suplini deficitul. Primarul Komineas și-a exprimat îngrijorarea, afirmând: „O mare îngrijorare pentru mine a fost ce se va întâmpla dacă nu va ploua și anul acesta”.

Pentru a gestiona situația, hotelierii din Astypalaea au implementat măsuri creative de economisire a apei. Carolina Alkalai, proprietara unui hotel din Chora, oferă oaspeților un voucher de 5 euro dacă renunță la serviciul zilnic de curățenie, o inițiativă care „a fost îmbrățișată” de clienți. Aceasta demonstrează o conștientizare crescută și o adaptare rapidă a sectorului turistic local. Carolina Alkalai chiar își imaginează un al doilea hotel care să includă o cisternă pentru colectarea apei de ploaie, arătând o viziune pe termen lung asupra sustenabilității.

La nivel guvernamental, Ministerul Mediului a alocat 15 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă pe nouă insule grecești, dintre care 1,5 milioane de euro sunt destinate Astypalaea. Această investiție subliniază importanța strategică a gestionării apei pentru Grecia. Într-o întâlnire la Luxemburg, ministrul Stavros Papastavrou a declarat că „pentru Grecia, apa nu este o chestiune teoretică – este vorba despre securitate, creștere economică și protejarea comunităților locale”. Această perspectivă evidențiază legătura directă dintre resursele de apă și stabilitatea socio-economică a țării.

Cercetările efectuate de Centrul Național pentru Cercetări Științifice „Demokritos” avertizează că seceta s-ar putea intensifica până în 2049, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească. Acest scenariu sumbru impune adaptări rapide și investiții masive în infrastructura de apă, cum ar fi stațiile de desalinizare și sistemele de colectare a apei de ploaie, pentru a asigura reziliența insulelor grecești în fața schimbărilor climatice. Fără aceste măsuri, vulnerabilitatea regiunii va crește exponențial.

De ce contează

Criza apei din insulele grecești are implicații profunde pentru economia locală, dependentă în mare măsură de turism și agricultură. Fără o gestionare eficientă a resurselor de apă, aceste sectoare vitale riscă să colapseze, afectând direct mijloacele de trai ale miilor de locuitori. Pe termen lung, lipsa apei poate duce la depopularea insulelor și la o deteriorare ireversibilă a ecosistemelor fragile. Măsurile adoptate acum, de la desalinizare la stimulente pentru turiști, sunt esențiale nu doar pentru supraviețuire, ci și pentru a crea un model de dezvoltare sustenabilă într-un context climatic din ce în ce mai dificil, demonstrând cum adaptarea la schimbările climatice devine o necesitate imediată.

Situația actuală din insulele grecești subliniază urgența adoptării unor strategii integrate de gestionare a apei la nivel național și european. Pe lângă investițiile în infrastructură, este crucială implementarea unor politici care să încurajeze economisirea apei și dezvoltarea tehnologiilor verzi. Se anticipează că Uniunea Europeană va intensifica presiunea asupra statelor membre pentru a-și adapta strategiile de mediu și a investi în soluții durabile.

Rămâne de văzut dacă măsurile actuale vor fi suficiente pentru a contracara efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice și pentru a garanta aprovizionarea cu apă a comunităților insulare în anii următori, având în vedere prognozele de intensificare a secetei.