Sistemul EES a confundat gemene în România, caz relatat de Politico

Sistemul european de înregistrare a intrărilor și ieșirilor (EES), destinat cetățenilor non-UE care tranzitează spațiul Schengen, a generat deja probleme semnificative, inclusiv un incident în România care a implicat surori gemene și a fost relatat de publicația Politico. După patru ani de întârzieri și dificultăți tehnice recunoscute chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sistemul a devenit operațional din 2 martie 2026 la toate punctele de trecere a frontierei în România, conform unui anunț al Poliției de Frontieră din 24 februarie 2026. Implementarea sa a provocat întârzieri în aeroporturi și dificultăți pentru călători, în special pentru cetățenii britanici post-Brexit.

Un caz notabil a avut loc la sfârșitul lunii mai 2026, pe aeroportul din Cluj-Napoca, unde o cetățeană britanică, angajată a publicației Politico, a fost oprită și acuzată că a depășit perioada legală de ședere în spațiul Schengen. Autoritățile române au susținut că ieșirea ei dintr-o călătorie anterioară în Amsterdam nu fusese înregistrată. Femeia a negat, afirmând că nu fusese niciodată în Amsterdam în perioada respectivă. Ulterior, s-a clarificat că sora ei geamănă călătorise în capitala Olandei. Cel mai probabil, sistemul EES a confundat cele două surori din cauza asemănării faciale și a faptului că au același nume de familie, aceeași dată de naștere și aceeași naționalitate, deși dețin prenume, amprente și pașapoarte diferite. După aproximativ 15 minute de verificări suplimentare, femeia a fost lăsată să își continue călătoria spre Regatul Unit, însă incidentul a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului.

Potrivit specialistei Niovi Vavoula, un expert în dreptul migrației și al datelor, situația ar putea fi rezultatul a două erori distincte: o înregistrare incorectă a ieșirii din Amsterdam, într-o perioadă în care sistemul era încă instabil și în faza de implementare, și o verificare necorespunzătoare efectuată de autoritățile române la frontieră. Vavoula a subliniat că, potrivit regulilor EES, identificarea călătorilor nu trebuie făcută exclusiv pe baza imaginii faciale, ci trebuie să includă și verificarea amprentelor biometrice și a datelor complete din pașaport. Această dublă verificare este esențială pentru a preveni erorile în cazuri de asemănare fizică extremă, cum ar fi gemenii.

Comisia Europeană nu a dorit să comenteze cazul concret al gemenelor, dar a reiterat că responsabilitatea pentru acuratețea și introducerea corectă a datelor în sistem revine statelor membre. De asemenea, oficialii europeni au precizat că toți călătorii au dreptul de a solicita corectarea datelor personale în cazul în care observă erori sau discrepanțe. Acest aspect este crucial, având în vedere că sistemul afectează în special cetățenii britanici după Brexit, pentru care regulile de ședere în spațiul Schengen s-au schimbat semnificativ. Autoritățile din Regatul Unit au alocat deja fonduri considerabile pentru a atenua impactul noilor controale la frontieră asupra propriilor cetățeni, conștiente de potențialele dificultăți.

Contextul implementării EES este complex. Sistemul, parte a unei inițiative mai ample de digitalizare a frontierelor externe ale UE, urmărește să înlocuiască ștampilarea manuală a pașapoartelor cu o înregistrare electronică centralizată. Scopul declarat este de a spori securitatea și de a eficientiza controalele la frontieră, identificând mai ușor persoanele care au depășit perioada legală de ședere sau care reprezintă un risc. Totuși, întârzierile repetate și problemele tehnice semnalate de-a lungul celor patru ani de la conceperea sa inițială, au indicat o complexitate tehnică subestimată. De exemplu, în 2023, Eurostat a raportat că peste 60% dintre statele membre ale UE au întâmpinat dificultăți în integrarea sistemelor naționale cu platforma EES, ceea ce a contribuit la amânarea lansării complete.

Comparativ cu alte sisteme de frontieră, EES este mai intruziv în colectarea datelor biometrice. În timp ce Statele Unite utilizează un sistem similar pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor, acesta nu se bazează exclusiv pe recunoaștere facială și include verificări mai robuste. Criticii, precum organizația European Digital Rights (EDRi), au avertizat că un sistem cu un grad ridicat de automatizare și dependență de recunoașterea facială poate genera erori, în special în cazurile de asemănare fizică sau de date incomplete, punând presiune pe ofițerii de frontieră să ia decizii rapide. Un studiu din 2022 al Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a indicat că sistemele de recunoaștere facială au o rată de eroare de până la 5% în condiții optime, iar aceasta poate crește semnificativ în condiții reale de operare, cum ar fi cele din aeroporturi aglomerate.

De ce contează

Acest incident subliniază provocările majore ale implementării sistemului EES, care pot afecta direct mii de călători non-UE. Erorile de identificare, cum ar fi cea a gemenelor, pot duce la rețineri nejustificate, întârzieri semnificative și chiar refuzul intrării sau ieșirii din spațiul Schengen, cu consecințe financiare și personale grave. Este esențial ca sistemul să funcționeze impecabil pentru a nu submina încrederea publicului și pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale. O funcționare defectuoasă ar putea, de asemenea, să genereze tensiuni diplomatice și să afecteze fluxul turistic și economic, în special în statele membre cu un trafic intens de pasageri non-UE, precum România.

Pe termen scurt, este de așteptat ca autoritățile române și cele europene să intensifice eforturile de calibrare și verificare a sistemului EES, posibil prin actualizări software și sesiuni de instruire suplimentare pentru personalul de la frontieră. Se impune o analiză detaliată a cazurilor de eroare pentru a identifica cauzele profunde și a implementa soluții tehnice și operaționale. Pe termen lung, succesul EES va depinde de capacitatea sa de a integra un volum mare de date biometrice cu o precizie ridicată, fără a compromite drepturile individuale la confidențialitate și la circulație liberă.

Rămâne de văzut dacă incidentele precum cel de la Cluj-Napoca vor accelera revizuirea protocoalelor de verificare și a algoritmilor de recunoaștere, sau dacă vom asista la o creștere a numărului de cazuri similare pe măsură ce sistemul devine pe deplin operațional în toate statele membre.