Fosta șefă a comisiei scapă de acuzații după 13 ani
Corupție prahova: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un dosar de corupție de amploare, instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) și vizând eliberarea frauduloasă de certificate de handicap în Prahova, s-a finalizat prin prescripția răspunderii penale pentru toți cei 13 inculpați, inclusiv fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, Viorica Oniga. Decizia, publicată pe portalul instanțelor de judecată, arată că magistrații au constatat intervenția prescripției, dispunând încetarea procesului penal. Acest deznodământ survine după 13 ani de la demararea investigațiilor, generând dezbateri despre eficiența sistemului judiciar românesc în combaterea corupției.
Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, instanța a luat act de constituirea ca parte civilă a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Prahova, care inițial a solicitat recuperarea unui prejudiciu de 3.073.726 lei. Ulterior, printr-o adresă emisă de Consiliul Județean Prahova - DGASPC în data de 1 septembrie 2025 (nr. FA40943/09.09.2025), prejudiciul total necuperat a fost reevaluat la 1.508.311,39 lei. Această sumă reprezintă indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor plătite necuvenit. Instanța a admis acțiunea civilă și a obligat inculpații să achite solidar această sumă către DGASPC Prahova.
Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploiești au trimis în judecată, în 2013, 13 persoane acuzate de implicare în eliberarea frauduloasă a certificatelor de handicap. Printre acestea se număra Viorica Oniga, președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova la momentul faptelor, care era acuzată de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată, complicitate la înșelăciune și fals intelectual, toate în formă continuată. Rechizitoriul DNA, citat de surse, a evidențiat că, între anii 2006 și 2012, în schimbul unor sume de bani și pe baza unor acte medicale falsificate, mai multe persoane au obținut ilegal încadrarea în grad de handicap și certificatele aferente, prin intermediul membrilor Comisiei de evaluare Prahova.
DNA a estimat că, prin utilizarea acestor certificate false, beneficiarii au încasat în mod ilegal, din bugetul public, peste 3 milioane de lei. Aceste sume includeau indemnizații de handicap, bugete complementare și indemnizații de însoțitor, alături de alte facilități legale destinate persoanelor cu dizabilități. Un an mai târziu, în 2014, Viorica Oniga și alți 11 inculpați au fost trimiși în judecată într-un al doilea dosar, ce viza fapte similare, cele două cauze fiind ulterior reunite în instanță. Procesul a fost strămutat de la Tribunalul Prahova la Tribunalul Buzău, la cererea Vioricăi Oniga, care a invocat mediatizarea excesivă a cazului ca motiv pentru a asigura un proces echitabil.
Cazul din Prahova nu este singular în România. De-a lungul anilor, au existat numeroase situații în care persoane au obținut, în mod fraudulos, certificate de handicap pentru a beneficia de ajutoare sociale și alte facilități. Un studiu al Curții de Conturi din 2019 arăta că, la nivel național, prejudiciul cauzat statului prin pensii și indemnizații plătite necuvenit, inclusiv pentru cazuri de handicap fals, depășea sute de milioane de lei anual. De exemplu, în 2018, peste 5% din dosarele de handicap verificate de autorități prezentau nereguli majore, conform raportului. Acest fenomen subliniază o vulnerabilitate sistemică în procesul de evaluare și acordare a beneficiilor sociale.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România încă se confruntă cu provocări semnificative în digitalizarea și transparentizarea proceselor administrative, inclusiv în sistemul de asistență socială. În țări precum Danemarca sau Suedia, unde sistemele de sănătate și asistență socială sunt integrate și digitalizate, riscul fraudelor este mult redus prin verificări automate și interconectarea bazelor de date. Lipsa unei reforme profunde în acest domeniu contribuie la perpetuarea unor astfel de practici. Cazul Vioricăi Oniga, similar cu alte cazuri de corupție de profil înalt care s-au încheiat prin prescripție în ultimii ani, precum cel al fostului ministru al Sănătății, Mircea Man, într-un dosar din 2010, ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea României de a aduce în fața justiției pe cei implicați în acte de corupție, mai ales în contextul presiunilor europene pentru consolidarea statului de drept.
**De ce contează**
Prescripția acestui dosar de corupție în Prahova are implicații majore pentru cetățeni și pentru încrederea în justiție. În primul rând, ea subminează eforturile de combatere a corupției, trimițând un mesaj că, în anumite cazuri, infractorii pot scăpa de răspunderea penală din cauza lungimii proceselor. În al doilea rând, prejudiciul de peste 1,5 milioane de lei, deși va fi recuperat civil, reprezintă bani publici deturnați de la scopul lor inițial, afectând resursele destinate persoanelor cu nevoi reale. Acest episod evidențiază necesitatea urgentă de accelerare a reformelor judiciare și de digitalizare a administrației pentru a preveni astfel de fraude și a asigura o justiție eficientă.
Deznodământul acestui caz lasă deschise mai multe întrebări esențiale. Va reuși DGASPC Prahova să recupereze integral prejudiciul de la inculpați? Ce măsuri concrete vor fi luate pentru a preveni situații similare pe viitor în sistemul de evaluare a persoanelor cu handicap, având în vedere vulnerabilitățile demonstrate? Societatea civilă și partenerii europeni vor continua să exercite presiuni pentru o reformă mai rapidă și mai eficientă a sistemului judiciar românesc, în special în ceea ce privește termenele de judecată și aplicarea legii.
Acest caz reconfirmă provocările persistente ale României în lupta anticorupție și necesitatea unei voințe politice puternice pentru a asigura că justiția este nu doar făcută, ci și văzută că se face, în timp util și fără excepții.