Controverse privind o finanțare guvernamentală de 2,2 milioane lei
Un scandal semnificativ a izbucnit miercuri, 15 iulie 2026, în societatea civilă românească, vizând Secretariatul General al Guvernului (SGG) și pe secretarul general, Dan Reșintec. Acesta este acuzat de atribuirea, aparent cu dedicație, a unor fonduri în valoare totală de 2,2 milioane de lei către diverse asociații, printre care și una înființată cu doar două luni înainte de lansarea apelului de propuneri. Situația a generat critici virulente, inclusiv din partea unor politicieni importanți.
Controversa a fost declanșată de anunțul făcut de Dan Reșintec pe contul său de Facebook și, ulterior, oficial, pe site-ul SGG, privind rezultatele unei selecții de oferte pentru derularea unor proiecte dedicate mediului asociativ. Unul dintre aspectele cele mai criticate, semnalat de mai mulți membri ai societății civile, inclusiv de activistul Alex Damian, este rapiditatea cu care a fost derulată întreaga procedură. Apelul pentru depunerea de propuneri a fost lansat pe 5 iunie 2026, cu un termen limită inițial de 12 iunie, prelungit apoi până pe 19 iunie. Această perioadă scurtă, de doar 7 zile inițial, a ridicat semne de întrebare privind capacitatea organizațiilor de a elabora proiecte și bugete complexe.
Cel mai controversat aspect, evidențiat de surse precum Gândul și HotNews, este că o parte semnificativă din fonduri, respectiv 500.000 de euro (echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de lei la un curs de 5 lei/euro), a fost alocată Asociației Noua Slovă din comuna Colibași, județul Giurgiu. Această asociație a fost înființată abia în luna aprilie 2026, cu aproximativ două luni înainte de lansarea procedurii. Potrivit Alinei Gorghiu, senator PNL și o voce proeminentă în tabăra anti-Bolojan, suma a fost destinată unei cercetări ample despre starea societății civile la nivel național. Criticii subliniază lipsa unei activități publice cunoscute și a unui site identificabil pentru acest ONG, punând sub semnul întrebării criteriile de selecție și transparența procesului.
Dan Reșintec, care a devenit secretar general al Guvernului după 20 aprilie 2026, fiind un apropiat al președintelui USR, Dominic Fritz, a răspuns acuzațiilor pe Facebook. El a afirmat că a fost o „procedură competitivă”, iar anunțurile au fost publice pe site-ul SGG, conform Hotărârii de Guvern 296/2026. Reșintec a recunoscut însă că finanțările de acest gen au avut o vizibilitate prea mică în ultimii ani și a promis îmbunătățiri atât la capitolul vizibilitate, cât și la metodologie în viitor. Linkul către pagina SGG unde s-a desfășurat procedura este https://sgg.gov.ro/1/anunturi/.
Contextul politic actual, marcat de un guvern demis și un blocaj politic pe reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene PNRR, adaugă o altă dimensiune scandalului. Senatorul Radu Ștefan Oprea (PSD), fost secretar general al Guvernului, a criticat modul de lucru al Cabinetului Bolojan, afirmând că premierul impunea adoptarea unor proiecte anunțate în presă, fără o dezbatere prealabilă în coaliție. Această practică, potrivit lui Oprea, a dus la o „precaritate a textelor de lege” și nu trebuie să continue. Deși afirmațiile lui Oprea se refereau la o altă situație, ele scot în evidență o tensiune existentă în gestionarea fondurilor și a proceselor legislative în actualul climat politic.
Alina Gorghiu a mers mai departe, acuzând USR de ipocrizie, sugerând că partidul, deși critică corupția altora, ar fi implicat în practici similare prin intermediul lui Dan Reșintec, fost șef de cabinet al lui Dominic Fritz. Aceasta a subliniat că alocarea a 500.000 de euro unui ONG abia înființat pentru o cercetare despre societatea civilă ridică semne serioase de întrebare privind transparența și integritatea. Comparativ, proiectele europene, cum ar fi cele din PNRR, impun adesea cofinanțare de 15% de la bugetul de stat și 85% din fonduri UE, ceea ce sugerează o urgență nejustificată în cazul finanțării SGG, care pare a fi exclusiv din fonduri naționale.
Acest incident subliniază o problemă mai largă a transparenței și responsabilității în alocarea fondurilor publice în România. În 2025, un raport al Curții de Conturi semnala deficiențe majore în gestionarea fondurilor de către instituțiile publice, inclusiv lipsa unor proceduri clare și criterii obiective de selecție. Deși SGG a invocat o procedură competitivă, rapiditatea și beneficiarul ales alimentează suspiciuni de „dedicație”, o practică des întâlnită în trecut în România, unde ONG-uri apropiate de puterea politică beneficiau de finanțări substanțiale fără o justificare clară a experienței sau capacității lor. Un studiu Eurostat din 2024 arăta că România se află printre ultimele țări din UE la capitolul transparență bugetară și acces la informații publice.
De ce contează
Acest scandal este important deoarece subminează încrederea publică în instituțiile guvernamentale și în procesele de alocare a fondurilor. Transparența și concurența loială sunt fundamentale pentru o democrație sănătoasă și pentru asigurarea că banii contribuabililor sunt folosiți eficient și în interes public. Alocarea unor sume considerabile către o entitate nou înființată, fără experiență dovedită, creează suspiciuni de favoritism și riscă să deturneze resurse de la organizații cu o activitate demonstrată și un impact real în societate. În contextul luptei pentru fonduri europene și a reformelor PNRR, astfel de practici pot afecta credibilitatea României la nivel european.
Pe termen scurt, este de așteptat ca presiunea publică și politică să continue asupra SGG și a lui Dan Reșintec, solicitând clarificări suplimentare și, posibil, o reevaluare a procedurii. Este probabil ca partidele de opoziție să exploateze politic această situație, în special în contextul actualei crize guvernamentale și a alegerilor anticipate. Pe termen lung, incidentul ar putea impulsiona o revizuire a legislației privind finanțarea ONG-urilor de la bugetul de stat, pentru a asigura o mai mare transparență, criterii mai stricte de eligibilitate și un proces decizional mai robust și mai puțin susceptibil de influențe politice.
Rămâne de văzut dacă instituțiile de control, cum ar fi Curtea de Conturi, se vor autosesiza sau vor fi sesizate pentru a investiga legalitatea și oportunitatea acestei alocări de fonduri.